Industria hotelieră se confruntă cu o concurență din ce în ce mai mare a locuințelor private, Airbnb reușind să schimbe modul în care călătorii interacționează cu destinațiile turistice. Vorbim aici despre comunicarea directă cu localnicii, respectiv gazdele, accesibilitatea de preț și de locație și autenticitatea experiențelor.
Platforma concurează cu modalitățile de cazare tradiționale, oferind călătorilor accesibilitate la o gamă vastă de opțiuni. Turiștii pot alege de la apartamente în orașele mari, la cabane izolate în mijlocul naturii, căsuțe în copaci, ferme, podgorii, autobuze și avioane transformate în locuințe, bărci, sau chiar castele, în funcție de nevoile și de preferințele de călătorie ale acestora.
Airbnb oferă călătorilor posibilitatea de a găsi opțiuni de cazare mai ieftine, mai variate ca specific și mai bine poziționate având în vedere itinerariul lor de călătorie. Aceștia au oportunitatea de a locui ca un localnic, ceea ce adaugă o dimensiune culturală aparte călătoriei lor.
Fondat în California, în anul 2008 de Joe Gebbia, Brian Chesky și Nathan Blecharczyk, Airbnb a fost conceput ca un răspuns la problema cazării pe termen scurt și la dorința oamenilor de a experimenta orașele și comunitățile din perspectiva localnicilor.
Inițial fenomenul a fost gândit ca un mod sustenabil de a explora o nouă destinație turistică, prin utilizarea unei locuințe atunci când proprietarul nu are nevoie de ea. Acest lucru a oferit posibilitatea experimentării unei călătorii autentice, complementară serviciilor standardizate oferite de turismul tradițional.
În timp, platforma a început să pună presiune pe hotelurile tradiționale din anumite destinații, acestea fiind nevoite să își diversifice ofertele și să ofere la rândul lor experiențe personalizate turiștilor. Ascensiunea Airbnb a cauzat de asemenea, o distorsionare a pieței imobiliare. Deoarece multe locuințe au fost transformate în unități de închiriere pe termen scurt, acest lucru a dus la creșterea prețurilor apartamentelor în piețele locale.
Pe de o parte, Airbnb aduce venituri suplimentare pentru localnici și poate promova turismul în zone mai puțin vizitate. Dar pe de altă parte, poate contribui la suprapopulare și la creșterea prețurilor locuințelor în zonele de interes turistic. În cazuri extreme, această situație poate duce la migrarea localnicilor din zonele turistice, în zone de periferie cu prețuri mai accesibile, de unde trebuie să facă naveta către punctele de interes din viața de zi cu zi. De asemenea, unii locuitori din zonele rezidențiale, se plâng de atitudinea turiștilor și de petrecerile zgomotoase, ceea ce poate afecta calitatea vieții în comunitatea respectivă.
Alte dezavantaje ale platformei pot implica spre exemplu calitatea cazării. Recenziile și evaluările pot ajuta, dar nu există nicio garanție că experiența o să fie la fel ca a altor turiști precedenți. Există și riscul ca gazdele să anuleze rezervările în ultimul moment, lăsând călătorii fără cazarea dorită.
Platforma a determinat un nou set de provocări pentru autoritățile locale din diferite țări, care încearcă să reglementeze închirierea pe termen scurt și să echilibreze interesele turistice cu cele ale comunităților. Autoritățile din Florența au anunțat că intenționează să interzică pe termen scurt închirierile de tip Airbnb din centrul istoric al orașului din cauza creșterii turismului.
Conform legii locale 18 din New York, acum, gazdele care închiriază pe termen scurt trebuie să fie înregistrate la autoritatea locală, iar doar cei care locuiesc în locul pe care îl închiriază, și sunt prezenți atunci când cineva se cazează, pot fi considerați eligibili pentru a-și închiria locuința. Gazdele pot avea doar doi oaspeți. Această măsură vine ca reacție a faptului că închirierile pe termen scurt pot aduce zgomot, gunoi și pericol în oraș, și pot face ca localnicii să nu-și mai permită să locuiască în propriile lor cartiere. Mai multe destinații turistice au început să stabilească reguli de funcționare a închirierilor pe termen scurt conform unităților de cazare omologate. Acest lucru vine ca răspuns la consecințele creșterii numărului de locuințe date în folosință în scop turistic asupra comunităților locale.
Conform datelor furnizate de platforma AirDNA, care realizează cercetări de piaţă în domeniul închirierii cazărilor pe termen scurt, în momentul de față în România, există aproximativ 25.000 de astfel de opțiuni active de cazare.
Cea mai nouă reglementare pentru cazările pe termen scurt din România a fost făcută la data de 1 martie 2022, când a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul nr. 510/2022 de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Acest ordin a introdus o extindere a aplicabilității certificatelor de clasificare turistică și la persoanele fizice care realizează venituri din închirierea locuințelor pe termen scurt. Modificările aduse prin noul ordin au implicat o revizuire a Normelor Metodologice pentru eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcții de cazare și alimentație publică, precum și a licențelor și brevetelor de turism.
Astfel, acest ordin a inclus, de asemenea, persoanele fizice în categoria operatorilor economici care „desfășoară activități de cazare, alimentație publică și alte servicii specifice în structuri de primire turistice”. În consecință, persoanele fizice care îndeplinesc aceste condiții vor avea posibilitatea de a obține un certificat de clasificare a structurii de primire turistice. Totuși, este important de menționat că pentru a obține acest certificat și a funcționa, aceste persoane fizice vor trebui să obțină și acordul vecinilor.
Airbnb este un exemplu al modului în care tehnologia poate revoluționa industria turismului, dar vine cu provocări și responsabilități semnificative pentru toți actorii implicați. Este esențial ca toate părțile să colaboreze pentru a asigura un turism sustenabil și echilibrat pentru turișri, dar și pentru comunitățile gazdă.
Sursa Forbes Wired Airbnb AirDna StartupCafe
Credit foto: site-ul oficial Airbnb