Într-o societate în care agitația și stresul acaparează din ce în ce mai mult viața cotidiană, călătoriile au evoluat de la simple evadări din rutină, la investiții semnificative în sănătatea holistică. Conform unui studiu Unicef, efectele cumulate ale digitalizării rapide ale societății, ale pandemiei COVID-19, crizele socio-economic-politice și criza climatică au dat normalitatea peste cap într-un timp relativ scurt.
Cercetările din literatura de specialitate au demonstrat efectul benefic perceput al călătoriilor asupra sănătății fizice, mentale și asupra procesului de vindecare. În studiul lui Crompton din 1979, au fost identificate șapte motive socio-psihologice care ne atrag către călătorii: evadarea din cotidianul perceput ca banal, explorarea și autoevaluarea, relaxarea, prestigiul, regresia, îmbunătățirea relațiilor și facilitarea interacțiunii sociale. Prin descoperirea lumii, a unor noi peisaje, culturi, oameni și a noastră înșine în proces, călătoriile realaxează și în același timp stimulează curiozitatea și creativitatea, cu beneficii pentru corp și minte.
Conform lui Han și Lee în 2012, călătoriile influențează starea de spirit a individului, sporind stima de sine și promovând sănătatea socială. Deconectarea temporară de la mediul obișnuit și timpul petrecut alături de cei dragi într-un cadru relaxant și lipsit de stres poate întări legăturile familiale și prietenia.
Organizația Mondială a Sănătății a prevăzut în 2011 că depresia se va contura ca o problemă majoră de sănătate globală până în 2030, semnalând un dezechilibru în corp și minte ca o consecință a stilului de viață modern. Conform Buckley, R. 2023, în prezent, există dovezi variate, dar puțin cercetate în diferite subsectoare ale turismului, care reflectă accentul istoric al beneficiilor călătoriilor asupra sănătății mentale. Conform articolului, muzica, muzeele și centrele comerciale au fost identificate ca fiind terapeutice pentru unele persoane, iar terapiile bazate pe turismul în natură au fost testate în mod extensiv, cu un standard mai ridicat de dovezi. Conform Hartig et al., 2014, timpul petrecut în natură poate duce la schimbări pozitive în nivelurile de activitate fiziologică și, ulterior, la o stare emoțională mai pozitivă.
Turismul românesc are un potențial masiv de promovare a ideii de relaxare și îmbunătățirea sănătății, datorită cadrului său natural extins. Fiecare resursă naturală românească are propria sa capacitate de a crește vizibilitatea turistică. Includem aici proporțiile aproape simetrice de munți, dealuri și câmpii, Delta Dunării, litoralul de la Marea Neagră, cele nouă categorii de arii protejate din teritoriu și resursele cu specific de tratament, cum ar fi stațiunile turistice balneoclimaterice, și salinele.
Conform cercetărilor realizate de Westman și Eden în 1997, Westman și Etzion în 2001, și Etzion în 2003, efectele pozitive nu se estompează până după cel puțin trei săptămâni de la întoarcerea din vacanță. De asemenea, experiența călătoriei are o componentă anticipativă și una reflectivă, ambele contribuind la reducerea stresului.
Eaker, Pinsker și Castelli (1992) în cadrul Studiului Framingham privind inima, desfășurat pe o perioadă de douăzeci de ani, în care au urmărit 5.000 de cetățeni americani, și Gump și Matthews (2000) într-un studiu similar desfășurat pe o perioadă de nouă ani, în care au evaluat peste 12.000 de participanți, au demonstrat că persoanele care au efectuat mai multe concedii pe an au suferit semnificativ mai puține forme de boli cardiovasculare.
Fie că aleargă pe plajă, se plimbă prin munți, se relaxează în mijlocul pădurii, sau vizitează expoziții de artă internaționale, oamenii se bucură prin intermediul turismului de îmbunătățiri semnificative în sănătate. În timpul călătoriilor, aceștia pot scăpa de presiunile zilnice și pot redescoperi echilibrul, relaxarea fiind esențială pentru reducerea anxietății și a stresului. Existența factorilor perturbatori din societatea modernă susțin potențialul turismului de a ajuta la îmbunătățirea sănătății călătorilor. Complexitatea și diversitatea peisajelor naturale românești pot facilita interesul turiștilor de a alege România ca destinație propice pentru efectele benefice ale diverselor activități turistice. Acest lucru depinde în mare măsură de dezvoltarea sectorului și de promovarea acestei oportunități.
Surse: Unicef, Routledge, 2013, Health & Wellness Tourism; Han, J. S., & Lee, T. J. (2012). Korean Journal of Tourism Research; WHO ; Gump, Brooks & Matthews, Karen. 2000 The 9-Year Mortality Experience After the Multiple Risk Factor Intervention Trial. Hartig et al., 2014: (Ilieş, Tătar 2017) (Sava, 2015)
Credit foto: Ian Dooley Unsplash