Turismul din România se află într-un moment de redefinire. Tranziția de la un model turistic bazat pe volume mari și formule standardizate, către unul centrat pe sustenabilitate, responsabilitate, autenticitate și valoare adăugată, este deja vizibilă, dar încă fragmentară. Acest material nu propune un raport clasic (periodic), ci o analiză aplicată și critică, bazată pe documentare, cercetare, experiențe profesionale și colaborări interne și internaționale. În primele luni ale anului, am derulat o cercetare la care au participat autorități, întreprinzători, cercetători, cadre didactice, ziariști, organizații profesionale, factori de decizie și specialiști. Am extras pentru materialul de față exemple notabile, dar și o parte din observațiile critice.
Ospitalitatea productivă – O nouă paradigmă
România este recunoscută pentru ospitalitatea sa tradițională, dar acest atu identitar are acum potențialul de a deveni un model de dezvoltare locală.
Între tradiție și strategie economică
Am dezvoltat conceptul de „ospitalitate productivă” în cadrul programului „Ospitalitate productivă și turism responsabil”, lansat în urmă cu peste 10 ani. Acest concept promovează ideea de a crea locuri mai bune de locuit atât pentru localnici, cât și pentru turiști, prin integrarea armonioasă a vizitatorilor în viața și tradițiile comunităților locale.
„O comunitate mulțumită este o comunitate ospitalieră.”
„Ospitalitatea productivă” propusă de noi este un model care îmbină tradiția cu inovația, punând accent pe responsabilitate, sustenabilitate și colaborare între turiști și comunități. Este o invitație la a regândi turismul nu doar ca o activitate economică, ci ca un catalizator pentru dezvoltare socială și culturală. Ideea centrală este că turismul trebuie să creeze valoare pe termen lung pentru locuitori și vizitatori, evitând formulele care epuizează resursele.
Ospitalitatea este una dintre trăsăturile identitare cele mai apreciate ale României, reflectată în modul în care comunitățile primesc vizitatori și oaspeți. În ultimii ani, însă, acest atribut tradițional capătă o nouă valență – cea a ospitalității productive, în care deschiderea culturală și primirea călduroasă sunt integrate în strategii de dezvoltare economică durabilă. Acest articol explorează transformarea ospitalității românești într-un instrument valoros de dezvoltare locală, turism sustenabil și branding național.
De la ospitalitate tradițională la ospitalitate productivă
Ospitalitatea românească a fost, istoric, o expresie a valorilor comunitare: generozitate, respect pentru oaspeți, solidaritate. Astăzi, însă, în contextul globalizării și al transformărilor economice, ospitalitatea devine și o resursă strategică. Aceasta nu mai este doar o atitudine, ci o capacitate de a crea valoare economică și socială, contribuind la revitalizarea comunităților, în special în mediul rural și în zonele cu potențial turistic nevalorificat.
Antreprenoriatul ospitalier
Antreprenori români (foarte mulți tineri) investesc în restaurante, pensiuni tematice, glamping, centre de divertisment sau de wellness, dezvoltând forme moderne de ospitalitate care combină autenticitatea cu confortul și sustenabilitatea.
Dezvoltarea formelor de turism activ, creativ, de sănătate etc. (cu mediul rural și natural tot mai prezent), cu implicarea specialiștilor (ghizi, cadre medicale, kinetoterapeuți, din domeniul culturii, gastronomiei, mediului etc.)
Rezultă o orientare – chiar dacă nu explicită sau teoretizată – către turismul responsabil.
Turismul responsabil în România reprezintă o abordare a călătoriilor care își propune să minimizeze impactul negativ asupra mediului, să susțină comunitățile locale și să promoveze conservarea patrimoniului cultural și natural. Această formă de turism este din ce în ce mai importantă, pe măsură ce România devine o destinație tot mai populară, datorită peisajelor sale spectaculoase, biodiversității unice și tradițiilor autentice.
Referințe din media internațională și recunoașteri ale valorilor turistice românești:
- România, pe primul loc în TOPUL Vogue al celor mai bune 10 destinații de călătorie în 2025;
- CNN descrie România ca fiind „un dar” în aceste zile de supra-turism. Țara noastră este inclusă în cele mai bune 25 de locuri de vizitat în 2025;
- Bucureștiul, Craiova, Brașovul, Sibiul, Cluj-Napoca sunt incluse în circuitele turistice internaționale, prin patrimoniu și programe;
- Traseul provocator de 870 de mile (1.400 de kilometri) străbate în diagonală România și cuprinde pajiști montane, păduri de basm și mănăstiri medievale, scrie Damien Gabet, jurnalist freelancer, scriitor și blogger de turism, într-un amplu editorial publicat în The Guardian și dedicat „peisajului de vis” de pe Via Transilvanica, pe care l-a străbătut parțial;
- Vinul și cramele românești atrag tot mai mulți turiști, iar apetitul pentru turismul viticol s-a remarcat după pandemie, când mulți și-au regândit opțiunile de vacanțe și au căutat destinații mai puțin aglomerate și să se delecteze din punct de vedere cultural.
Gastronomia inspirată din rețetele și produsele locale este într-o dinamică excelentă:
- Bucătari români au început să câștige recunoaștere în competiții internaționale. Exemple includ participarea la Bocuse d’Or sau alte concursuri gastronomice de prestigiu;
- S-a adus un plus de notorietate prin reinterpretarea modernă a preparatelor tradiționale;
- Unele restaurante românești apar în Ghidul Gault&Millau;
- MICHELIN a început să analizeze restaurante din România, iar Bucureștiul a intrat pe radarul lor, cu potențial pentru stele în anii următori;
- Bucătăria românească este deseori inclusă în festivaluri culinare internaționale, ca parte din categoria de „hidden gems”;
- Emisiuni culinare internaționale precum cele ale lui Anthony Bourdain sau Netflix (Street Food, Chef’s Table) au început să exploreze Europa de Est, iar România este uneori menționată pentru potențialul ei;
- Influenceri culinari și food vloggers promovează mâncarea românească pe YouTube, TikTok sau Instagram;
- România este apreciată pentru ingrediente naturale, locale, cum ar fi brânzeturile artizanale, mierea, vinurile din soiuri autohtone și carnea de calitate;
- Conceptul de „slow food” este bine reprezentat în satele românești, ceea ce atrage turiști în căutare de experiențe autentice.
Alte exemple, tot mai vizibile pe harta turismului internațional:
- Transfăgărășanul – declarat de Top Gear drept „cel mai frumos drum din lume”, a devenit un punct major de atracție turistică;
- Castelul Bran – printre cele mai vizitate obiective turistice din România, promovat intens datorită legendei lui Dracula;
- Delta Dunării – recunoscută ca Rezervație a Biosferei UNESCO, atrage turiști interesați de ecoturism și biodiversitate;
- Sate incluse în rețeaua „Best Tourism Villages” – cum este cazul satului Rimetea, promovat de Organizația Mondială a Turismului;
- Turismul balnear revitalizat;
- Extinderea prezenței lanțurilor hoteliere internaționale.
Promovare culturală și festivaluri:
- Festivalul UNTOLD și Electric Castle;
- Sibiul – Festivalul Internațional de Teatru;
- Târgul de Crăciun de la Craiova;
- Festivalul Internațional de Film – Cluj-Napoca;
- Festivalul Borșului de la Jurilovca.
Prezență online și digitalizare:
- Promovare digitală eficientă – prin platforme precum Romania.travel sau inițiative private de promovare (bloguri, vloggeri de travel);
- Colaborări internaționale – apariții în documentare BBC, National Geographic sau emisiuni de travel internațional.
Anul turistic 2024
Turismul în UE și România în 2024
Context
În 2023, turismul în Uniunea Europeană a înregistrat o revenire semnificativă, cu un total de 2,9 miliarde de înnoptări în unități de cazare turistică, depășind nivelurile pre-pandemice. Dintre acestea, 1,6 miliarde au fost realizate de turiști interni, iar 1,4 miliarde de vizitatori internaționali, evidențiind un echilibru între turismul domestic și cel internațional.
În ceea ce privește cheltuielile turiștilor internaționali, datele disponibile arată că Spania a înregistrat cele mai mari venituri din turismul de incoming, cu 82,7 miliarde de euro, urmată de Franța cu 65,4 miliarde de euro și Italia cu 55,4 miliarde de euro. La polul opus, Letonia, Lituania și România au înregistrat cele mai scăzute cheltuieli din partea turiștilor internaționali, cu 1,3 miliarde de euro, 1,5 miliarde de euro și, respectiv, 1,7 miliarde de euro.
Este important de menționat că, deși aceste cifre oferă o imagine de ansamblu asupra veniturilor din turismul de incoming în UE, ele pot varia în funcție de sursa datelor și metodologia utilizată. Pentru informații detaliate și actualizate, se recomandă consultarea statisticilor oficiale furnizate de Eurostat sau de instituțiile naționale de statistică.
Iată un clasament estimativ al țărilor din Uniunea Europeană în funcție de veniturile din turismul internațional (incoming) pe cap de locuitor în anul 2024:
| Venituri din turism int. (€) | Populație (mil.) | Venituri per locuitor (€) | |
| Croația | ~13,3 miliarde | ~3,9 | ~3.410 |
| Grecia | ~22 miliarde | ~10,3 | ~2.136 |
| Portugalia | ~27 miliarde | ~10,3 | ~2.621 |
| Spania | ~71 miliarde (ian.-iul.) | ~47,5 | ~1.495 |
| Austria | ~18 miliarde | ~9,0 | ~2.000 |
| Italia | ~50 miliarde | ~59,0 | ~847 |
| Franța | ~60 miliarde | ~67,0 | ~896 |
| Germania | ~40 miliarde | ~83,0 | ~482 |
| România | ~1,3 miliarde | ~19,1 | ~68 |
Croația: Beneficiază de un litoral extins la Marea Adriatică și de o infrastructură turistică bine dezvoltată, atrăgând un număr semnificativ de turiști internaționali.
Grecia: Cu insulele sale pitorești și patrimoniul cultural bogat, rămâne o destinație de top pentru turiștii din întreaga lume.
Portugalia: A înregistrat o creștere semnificativă a veniturilor din turism, datorită diversificării ofertei turistice și promovării eficiente.
România: Se află la coada clasamentului, indicând un potențial turistic neexploatat și necesitatea unor strategii de promovare mai eficiente.
Acest clasament evidențiază discrepanțele semnificative între țările UE în ceea ce privește veniturile din turismul internațional pe cap de locuitor.
Turismul în România în 2024
În anul 2024, sectorul turistic din România a înregistrat o creștere semnificativă, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Numărul total de sosiri în structurile de cazare autorizate a depășit 14 milioane, marcând o creștere de 4,5% față de 2023 și de 7,7% comparativ cu 2019. Numărul înnoptărilor a atins 30,2 milioane.
În decembrie 2024, s-a observat o creștere de 6,8% a sosirilor în unitățile de cazare față de aceeași lună a anului precedent, iar înnoptările au crescut cu 4,9%. La punctele de trecere a frontierei, s-au înregistrat 916.100 de sosiri ale vizitatorilor străini, în timp ce numărul rezidenților români care au călătorit în străinătate a fost de 1.007.600.
Cele mai vizitate orașe au fost București, Constanța, Brașov, Timișoara, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Sighișoara, Iași și Oradea. Atracțiile naturale, precum Dunărea, Munții Carpați și Marea Neagră, au continuat să atragă turiști. Destinațiile preferate au inclus București, județele Brașov, Cluj, Prahova, Constanța, Bihor și Sibiu.
Pentru 2025, tendințele arată un interes crescut pentru turismul intern, în special în stațiunile de la Marea Neagră și în sectoare emergente precum ecoturismul. În anul 2024, România a fost vizitată de aproximativ 2,4 milioane de turiști străini, marcând o creștere de 13,5% față de anul precedent. Aceștia au reprezentat 16,7% din totalul de 14,26 milioane de sosiri în structurile de primire turistică din țară.
Cei mai mulți turiști străini au provenit din Germania (240.000 persoane), Italia (213.500 persoane) și Israel (151.500 persoane).
În ceea ce privește cheltuielile, turiștii străini au cheltuit în total 6,5 miliarde lei (aproximativ 1,3 miliarde euro), ceea ce înseamnă o medie de 3.024 lei per persoană.
Deși s-a înregistrat o creștere a numărului de turiști străini, România a ocupat în 2024 ultimul loc în Europa la acest capitol, conform declarațiilor președintelui Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea.
În ceea ce privește transportul, majoritatea turiștilor străini (82,1%) au sosit în România cu mașina.
În 2024, România a înregistrat venituri din turismul internațional (incoming) estimate la aproximativ 1,3 miliarde de euro. Această sumă reflectă cheltuielile efectuate de turiștii străini în țară, inclusiv pentru cazare, alimentație, transport și alte servicii turistice.
Calcul pe cap de locuitor (veniturile din incoming)
- Venituri totale: ~1,3 miliarde euro
- Populație estimată (2024): ~19,1 milioane locuitori
- Rezultă: aproximativ 68 euro per locuitor
Această valoare plasează România printre țările cu cele mai mici încasări din turismul internațional pe cap de locuitor din Uniunea Europeană.
Context regional
Pentru a contextualiza aceste date, iată o comparație cu alte țări europene:
- Bulgaria: Venituri de aproximativ 7,2 miliarde de euro din turismul internațional în 2024, cu o populație de circa 6,8 milioane de locuitori, rezultând aproximativ 1.059 de euro pe cap de locuitor.
- Grecia: Venituri de aproximativ 22 de miliarde de euro în 2024, cu o populație de aproximativ 10,4 milioane de locuitori, ceea ce înseamnă aproximativ 2.115 euro pe cap de locuitor.
Balanța de plăți
În anul 2024, România a înregistrat un deficit semnificativ în sectorul turismului, reflectat în balanța de plăți. Conform datelor disponibile, în primele șase luni ale anului 2024, deficitul în turism și călătorii a fost de 2,255 miliarde euro, în creștere cu 33% față de aceeași perioadă din 2023. Această tendință sugerează că, pentru întregul an 2024, deficitul în turism s-a apropiat de 5 miliarde euro.
Această situație indică faptul că românii au cheltuit în străinătate aproximativ dublu față de sumele cheltuite de turiștii străini în România. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a menționat că, în 2023, cheltuielile românilor în străinătate au fost de 8,6 miliarde euro, în timp ce încasările de la turiștii străini în România au fost semnificativ mai mici. De menționat că cifra include, în general, cheltuielile de transport (eventual și mic dejun). Celelalte cheltuieli (care pot fi de 2-3 ori mai mari decât cifra menționată) nu sunt identificate.
În concluzie, balanța comercială în turism pentru anul 2024 evidențiază un deficit considerabil, determinat de cheltuielile mai mari ale românilor în străinătate comparativ cu încasările de la turiștii străini în România.
Cauzele deficitului și abordarea sistemică
Se pare că nu este vorba de cauze punctuale ce pot fi atacate direct, ci de o problemă sistemică. Putem considera turismul ca un „barometru” al societății, întrucât turismul implică întreaga comunitate.
Mențiuni critice din cercetarea noastră
- Limbajul profesional nepotrivit (legat de cultura profesională)
În România, conform Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 privind atestarea stațiunilor turistice, există două categorii principale de stațiuni:
- Stațiune turistică de interes național
- Stațiune turistică de interes local
„Stațiune turistică de interes local/național” este o formulare standardizată și oficială, folosită în actele normative. Se referă la localitățile sau zonele care îndeplinesc anumite criterii pentru a atrage turiști, dar care au o importanță mai ales la nivel regional sau local. Totuși, teoretic și profesional, formularea este problematică, deoarece turismul presupune mobilitate și prezența non-rezidenților, deci interesul trebuie să fie cel puțin extra-local sau național.
Dacă interesul este strict local (doar pentru locuitorii din zonă), nu mai vorbim de turism în sens propriu.
O „stațiune” care este „de interes doar pentru localnici” nu prea mai este, în esență, o stațiune turistică. Poate fi un loc de agrement sau un spațiu recreativ, dar nu o destinație turistică propriu-zisă.Termenul introduce o contradicție între funcția turistică și aria de interes (local).
- OMD în structura piramidală/abordare administrativă
Organizarea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD) în România, conform Legii nr. 275/2022, adoptă o structură ierarhică pe trei niveluri: local, județean/regional și național. Această abordare nu reflectă cele mai eficiente practici internaționale și poate duce la rigiditate și centralizare excesivă, limitând autonomia și inițiativa OMD-urilor locale.
Critici ale modelului piramidal adoptat în România:
Rigiditate și birocratizare: Structurile ierarhice pot introduce procese decizionale lente și complexe, reducând capacitatea de adaptare rapidă la schimbările pieței turistice.
Centralizare excesivă: O astfel de organizare poate concentra puterea de decizie la nivelurile superioare, diminuând autonomia și inițiativa OMD-urilor locale, care sunt cel mai aproape de realitățile și nevoile specifice ale destinațiilor.
Lipsa de flexibilitate: Structurile rigide pot împiedica colaborarea eficientă între diferitele niveluri ale OMD-urilor și alte
Câteva modele internaționale:
Germania – OMD-urile funcționează la nivel de land, regiune sau localitate, dar fără o ierarhie piramidală. Ele colaborează între ele, dar nu sunt subordonate unele altora.
Elveția – un sistem descentralizat, bazat pe cooperare și branding regional. Nu există o structură „de comandă” centralizată.
Franța – OMD-urile (Offices de Tourisme) sunt autonome, organizate local sau regional, și coordonate informal de Atout France, dar fără o piramidă formală.
Spania – are modele regionale foarte puternice (Catalonia, Andaluzia), cu autonomie mare; din nou, fără subordonare piramidală.
Practica reală:
- Este vorba mai degrabă de parteneriate orizontale și verticale, nu de subordonare.
- Se preferă o rețea de entități autonome care colaborează strategic, fiecare cu propria identitate și rol.
- Acest model permite adaptabilitate, diversitate de viziuni, și implicarea reală a stakeholderilor locali
Organizarea OMD-urilor în sistem piramidal NU este o practică internațională consacrată. Modelul predominant în turismul performant este rețelistic, descentralizat și colaborativ, nu ierarhic. România adoptă o abordare piramidală mai degrabă din rațiuni administrative, nu pentru că ar reflecta o practică globală
- Spectacolul controalelor
Controalele nu trebuie să sperie, ci să ajute, altfel devin piedici. Creșterea numărului și severității controalelor din partea instituțiilor statului, precum ANPC, ANAF, DSP, ISU, a fost percepută ca disproporționată. Aceste controale, uneori mediatizate agresiv, pot dăuna imaginii sectorului turistic din România și pot descuraja antreprenorii din turism.Turismul românesc nu va crește sub frică. Va crește doar sub respect și parteneriate. Într-o țară care vrea să trăiască (și) din turism, primul pas nu este controlul, ci încrederea.Pentru că turismul e treaba tuturor.
Concluzie
Turismul din România se află într-un moment cheie de redefinire. Între tradiție și modernitate, între ospitalitate autentică și nevoia de competitivitate globală, sectorul turistic românesc face pași importanți, dar inegali, spre maturizare. Provocările sunt reale – de la deficitul în balanța de plăți turistice și veniturile modeste din incoming, până la rigiditatea administrativă și imaginea afectată de controale disproporționate. În același timp, oportunitățile nu lipsesc: resursele naturale și culturale, recunoașterea internațională în creștere și inițiativele antreprenoriale inovatoare arată că România are toate premisele pentru a deveni o destinație de top în Europa.
Pentru ca această transformare să devină realitate, este esențial ca turismul să fie privit ca o responsabilitate colectivă și o platformă de colaborare între autorități, comunități locale, investitori, specialiști și vizitatori.
Invitație către profesioniști
Ne adresăm tuturor profesioniștilor din turism — antreprenori, ghizi, cercetători, specialiști în marketing și ospitalitate, cadre universitare, reprezentanți ai autorităților și ai ONG-urilor — cu apelul de a contribui activ la conturarea viitorului turismului din România, parte dintr-un efort comun de a transforma ospitalitatea noastră tradițională într-un motor de dezvoltare sustenabilă și de a duce mai departe povestea autentică a României către lume.
Este momentul să acționăm împreună, să inovăm, să inspirăm și să construim parteneriate solide care să redea turismului românesc locul pe care îl merită pe harta globală.