Site Overlay

Raport Lunar – Octombrie 2021

DESTINAȚIILE PENTRU VACANȚELE DE TOAMNĂ ÎN ROMÂNIA

Conform unui raport emis de Travelminit.ro, în topul celor mai căutate destinații din țară se află stațiunile montane (29%), stațiunile balneoclimaterice (23%), marile orașe (21%), dar și zona secuimii (9%). 

Între destinațiile inedite din România, se numără Rimetea (județul Alba), Breb (județul Maramureș), Cârța (județul Sibiu), sate românești care oferă amintiri și povești memorabile, semn că turiștii încep acum să acorde un interes tot mai mare experiențelor autentice.

„Toamna aceasta, destinațiile favorite ale turiștilor sunt stațiunile montane, destinațiile care se remarcă prin peisaje spectaculoase, liniște și aer curat și care sunt ideale pentru o vacanță de familie. Sunt căutate în special zonele aproape de casă, pentru sejururi scurte. De asemenea, în contextul pandemic în care ne aflăm acum, cu schimbări de la o zi la alta, observăm o tendință tot mai mare a rezervărilor last-minute. Industria turismului este în continuare sub semnul incertitudinii, așa că, inclusiv pentru perioada de iarnă și a sărbătorilor care urmează, rezervările nu vor mai fi făcute cu mult timp înainte, ca în anii trecuți, ci cât mai aproape de data plecării. În plus, sunt șanse mari ca acceptarea turiștilor la unitățile de cazare din țară să fie corelată cu prezentarea certificatului verde”, spune Timea Ambrus, manager operațional al platformei hoteliere online Travelminit.ro.

Există câteva aspecte de luat în calcul și atunci când vine vorba de organizarea unei vacanțe cu copiii. Turiștii se orientează către unități de cazare dotate cu locuri de joacă, grădină, dar și diferite facilități de divertisment (board games, terenuri de tenis, mese de ping-pong etc.). Foarte importantă este și distanța dintre unitatea de cazare și principalele atracții din zona aleasă, familiile căutând locuri care oferă acces rapid către punctele de interes, pentru a evita să petreacă prea mult timp în mașină cu copiii.

Potrivit aceluiași raport, turiștii care călătoresc alături de copii se cazează cel mai des în hoteluri (în proporție de 41%), un motiv fiind și varietatea de facilități regăsite într-un singur loc (restaurante, spații de joacă, opțiuni de agrement). Pe a doua poziție în topul unităților de cazare cu cele mai multe rezervări efectuate de familii se află pensiunile (36%), urmate de case de oaspeți, apartamente și vile.

În ceea ce privește tarifele din următoarea perioadă, prețul mediu pentru 2 adulți + 2 copii, 2 nopți, este de 810 lei per unitate de cazare. În cazul unui sejur de 3 nopți, cazarea pentru 2 adulți + 2 copii este de aproximativ 1020 lei.

Travelminit.ro și Sodexo continuă campania prin care îi încurajează pe turiștii care încă mai au vouchere de vacanță – (tichete și carduri de vacanță) din 2019 și 2020 – să le folosescă pentru cazare.

Sursa:  evisionturism.ro; 18 octombrie 2021

——————————————

PARCUL NAȚIONAL ”DOMOGLED-VALEA CERNEI”

Destinaţiile montane mai puţin promovate, dar extrem de spectaculoase şi relativ accesibile, au devenit începând cu vara acestui an din ce în ce mai căutate, fiind incluse şi în programele agenţiilor de turism, şcolilor de ghizi etc. Este şi cazul Parcului Naţional „Domogled – Valea Cernei” cu Băile Herculane drept poartă de acces spre sălbăticia acestor locuri. 

Nu vorbim despre încă un „Parc naţional”, ci despre cel mai întins Parc Naţional din România – 61 211 ha (cuprinzând trei judeţe: Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj) şi despre singurul care se desfăşoară pe întregul curs de apă al unui râu – râul Cerna (de la izvoare şi până la confluenţa cu Belareca). Necesitatea practicării unui turism controlat, responsabil devine imperativă în locuri precum parcurile naţionale.

Administraţia Parcului Naţional „Domogled-Valea Cernei” propune turiştilor două pachete turistice tematice, personalizate în funcţie de pregătirea fizică a fiecăruia. Pe lângă organizarea transportului pentru grupuri și materialele informative, în pachete este inclus şi ghidul specializat (https://domogled.ro/ro/ ). 

Unul dintre cele mai populare trasee, veritabilă hrană pentru suflet şi minte, este traseul către „Satele de dincolo de nori”. Accesul se face din Drumul naţional – DN 67 D ce leagă Băile Herculane de Baia de Aramă, mai exact la km.19, pe malul Cernei, locul fiind prevăzut cu un panou informativ. Din acel punct, traseul marcat continuă în urcare spre satele risipite, situate la peste 1000 m, trecând prin zona „La Cârlige/ La Scări”. Aceasta presupune ascensiunea pe versantul stâncos pe 4 scări de lemn de salcâm, montate în anii ’70. Drumul se continuă în urcare uşoară pe cărări ce ies din pădure, ajungând în puncte în care drumeţii se pot odihni pe băncuţele special amenajate, lângă troiţe plasate în poieni ce oferă perspective încântătoare spre Valea Cernei, Munţii Mehedinţi şi Godeanu. 

Cele mai cunoscute dintre sate sunt Ineleţ, Scărişoara şi Dobroaia, o mică parte dintre cele 40 ce alcătuiesc cea mai mare comună din România – comuna Cornereva, cu o suprafaţă impresionantă, mai mare decât cea a Bucureştiului – 261 km2. Cătunele şi satele ce o compun sunt răsfirate pe versanţii muntelui, un circuit complet al acestora însumând un traseu de 8-10 ore, recomandat doar turiştilor cu o condiţie fizică bună. Drumeţii vor interacţiona cu lumea arhaică, izolată, a satelor de munte, unde sătenii se ocupă preponderent cu agricultura şi creşterea animalelor. În astfel de locuri, lămpile cu gaz şi opincile sunt adevărate necesităţi, nu doar descrieri din poveştile cu „a fost odată în munţii Cernei”. 

În ultimii ani, o parte dintre gospodării au fost incluse în circuitele agenţiilor turistice, oferind momente de popas şi masă cu produse locale, o şansă de a cunoaște mai bine cu specificul acestor locuri. Interacționând cu tot ce oferă viaţa acestor sate răsfirate, turiştii se vor convinge de cuvintele ce stau inscripţionate pe Şcoala din Ineleţ – că aceste locuri sunt „uitate de vreme, nu şi de oameni.”

Sursa: vacantelatară.ro; octombrie 2021

——————————————

ANAT și AIR ATENȚIONEAZĂ MINISTERUL DE RESORT ASUPRA LIPSEI DE SPRIJIN ȘI VIZIUNE PENTRU SECTORUL DE TURISM      

 ==România nu s-a înscris, până în acest moment, la niciunul dintre principalele târguri internaționale de turism, precum World Travel Market Londra, FITUR Madrid sau ITB Berlin. România bifează prima absență la târgul de la Londra după mai bine de 40 de ani

 ==Avem nevoie urgentă de o strategie de promovare a țării ca destinație turistică

 ==Eurostat: România a înregistrat în iulie 2021, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, cea mai mare scădere a turismului de incoming (turiști străini) din UE

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) și Asociația Incoming Romania (AIR) atrag atenția Guvernului asupra neglijării totale a turismului de incoming (turism receptor), printr-o scrisoare deschisă adresată ministrului interimar al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Virgil Daniel Popescu.

Conform datelor furnizate de Eurostat, România a înregistrat, în luna iulie 2021, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, cea mai mare scădere a turismului de incoming (turiști străini) din Uniunea Europeană, confruntându-se cu o diminuare de 90% a nopților petrecute de străini în unitățile de cazare.

Turismul contribuie la creșterea și dezvoltarea economiei naționale, pe de o parte, prin numeroasele conexiuni economice pe care le generează în relație cu alte sectoare economice, prin crearea de locuri de muncă și prin contribuția la PIB, iar pe de altă parte, prin construirea și consolidarea unei identități de imagine, a unei notorietăți în mentalul colectiv și prin construcția unei mărci de țară care atestă ineditul și calitatea destinației. Turismul de incoming, în special, reprezintă activitate de export pentru țară prin aportul de valută adus în România de către turiștii străini.

„În vederea creșterii vizibilității destinațiilor turistice din România, în principalele zone emitente de turiști, avem nevoie urgentă de o strategie de promovare a țării ca destinație turistică și de eficientizarea activităților de organizare a participării României la târgurile și expozițiile internaționale pentru turism. Agențiile de turism doresc să atragă cât mai mulți turiști străini în țara noastră. Însă dacă nu beneficiem de o implicare puternică din partea statului, primul care poate să consolideze imaginea României, printr-o strategie de promovare, participări la târguri și la alte evenimente internaționale precum și comunicare permanentă cu mediul privat, vom munci în zadar iar țara noastră va ieși de pe harta destinațiilor turistice europene.

Nu ne așteptăm prea mult la o implicare de ordin financiar a statului, însă este nevoie acută de urgentarea creării cadrului legal și ne referim aici la Legea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD)”, subliniază Dumitru Luca, președintele ANAT.

Cele mai mari evenimente din străinătate sunt deja lansate și se află în etapa de înscriere pentru participarea expozanților în format fizic – World Travel Market Londra, FITUR Madrid, ITB Berlin etc., astfel că ANAT și AIR solicită ministerului de resort să comunice cât mai repede strategia de promovare a României pe termen scurt și lung și lista manifestărilor expoziționale internaționale la care ministerul va participa cu stand în perioada următoare, respectiv restul anului 2021 și anul 2022. De asemenea, ANAT și AIR solicită reprezentanților Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) să urgenteze transmiterea normelor de reglementare a participării expozanților (agenții de turism licențiate, structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare/alimentație publică, organizații de promovare etc.) în standul național al României. Până atunci, trebuie remarcat că la târgul de la Londra – World Travel Market – care își va deschide porțile în mai puțin de două săptămâni, România bifează prima absență după mai bine de 40 de ani.

Conform ultimei reglementări în acest domeniu, Ordinul de Ministru nr. 911/21.11.2019,„Art.1.  Începând  cu  data  de  1  ianuarie  2020,  modalitatea  de  finanțare  a  participării societăților comerciale cu activitate de turism, asociațiilor profesionale, patronale și organizațiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul turismului și altor entități a căror activitate are impact în domeniul turismului, precum și criteriile în baza cărora se va acorda   finanțarea   participării   acestor   entități   la   manifestările   expoziționale,  în pavilioanele expoziționale, standurile specializate ori mini expozițiile la care participă Ministerul Turismului, se stabilesc, cu respectarea prevederilor legale în domeniul ajutorului de stat, prin instituirea unei scheme de minimis aprobate prin ordin al ministrului turismului.”

La doi ani după acest Ordin de Ministru, nu există adoptată nicio astfel de schemă de minimis.

Sursa: anat.ro; Comunicat de presă – 20 octombrie 2021

——————————————

CUM AU INFLUENȚAT RESTRICȚIILE ALEGERILE DESTINAȚIILOR ESTIVALE ÎN 2021

Vara lui 2021 a fost cel mai bun sezon pentru hotelierii de pe litoral. Numărul turiştilor şi nivelul încasărilor au fost mai mari decât cele înregistrate în 2019.

Odată cu intrarea Turciei şi Greciei pe lista roşie a ţărilor cu risc epidemiologic, destinaţiile de vară preferate de turiştii români, oamenii s-au reorientat către litoralul românesc. Astfel, vara acestui an a fost cea mai bună pentru hotelierii de pe litoralul românesc, numărul turiştilor şi nivelul încasărilor fiind mai mari decât cele înregistrate în 2019, anul cu cele mai bune rezultate ale companiilor care administrează hoteluri pe litoral.

Delta Dunării a atras oficial doar 35.000 de turişti în sezonul estival.

Delta Dunării, una din atracţiile principale ale României, a atras 35.000 de turişti români şi străini în perioada iunie-august anul acesta, faţă de 44.000 de vizitatori în perioada similară a anului trecut, arată datele oficiale de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării din Tulcea. În sezonul de vară 2021, 3.800 de străini s-au cazat în structurile turistice din Deltă, faţă de 1.500 de străini anul trecut, arată aceeaşi sursă.

Turiştii români au salvat litoralul bulgăresc. România se află pe primul loc la numărul vizitatorilor străini în Bulgaria vara aceasta.

Turiştii români au salvat litoralul bulgăresc, astfel că România a fost principala ţară din care au venit cei mai mulţi turişti străini în Bulgaria, conform Institutului Naţional de Statistică din Bulgaria. În cele trei luni de vară, peste 635.000 de români şi-au făcut vacanţa pe litoralul bulgăresc, acestea fiind datele raportate de hotelieri. Turcia s-a clasat pe al doilea loc, cu doar 573.000 de turişti turci care au mers în Bulgaria.

Sursa: anat.ro; 1 octombrie 2021

——————————————

SCHIMBĂRILE CLIMATICE – PE AGENDA CONFERINȚEI NAȚIUNILOR UNITE DE LA GLASGOW, 2021  

Pentru a evita cele mai grave efecte ale condițiilor de încălzire, Raportul IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) din iulie 2021 a concluzionat că emisiile globale de carbon ar trebui reduse cu 45% până în 2030 pentru o creștere cu 1,5 °C și cu 25% pentru o creștere cu 2 °C. În pregătirea pentru COP26 (UN Climate Change Conference – Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, Glasgow, 31 oct – 12 nov 2021), UNFCCC a raportat despre cele mai recente NDC (New Distribution Capability): „CND (Capabilitățile Noii Distribuții) disponibile ale tuturor celor 191 de părți luate împreună implică o creștere considerabilă a emisiilor globale de GES în 2030, comparativ cu 2010, de aproximativ 16%. Acest lucru ar putea duce în cele din urmă la o creștere a temperaturii de 2,7 ° C (4,9F) peste timpii preindustriali.”

Impactul schimbărilor climatice este inegal și extrem de inechitabil. Forumul Economic Mondial a raportat unul dintre cazuri pe 3 septembrie 2021. „Madagascarul suferă de foametea cauzată de schimbările climatice, în ciuda faptului că a contribuit doar cu 0,01% din tot dioxidul de carbon generat în perioada 1933-2019. Foametea, cauzată de o secetă devastatoare de patru ani, pune cel puțin 30.000 de oameni în stadiul cel mai extrem al insecurității alimentare: o foamete de nivel cinci, așa cum este definită de Programul Alimentar Mondial (PAM). Cel puțin 1,1 milioane suferă de o formă de insecuritate alimentară severă.”

Un studiu derulat de BBC a arătat că numărul de zile extrem de calde din fiecare an când temperatura atinge 50 °C s-a dublat începând cu 1980. Numărul total de zile peste 50 ° C (122F) a crescut în fiecare deceniu, din 1980. În medie, între 1980 și 2009, temperaturile au trecut de 50 °C aproximativ 14 zile pe an. Numărul a crescut la 26 de zile pe an, între 2010 și 2019. În aceeași perioadă, temperaturile de 45 °C și peste s-au manifestat în medie cu încă două săptămâni pe an. 

Aceste creșteri nu au fost resimțite în mod egal în întreaga lume: Europa de Est, Africa de Sud și Brazilia au înregistrat o creștere a temperaturilor maxime cu peste 1°C, iar părți din Arctica și Orientul Mijlociu au înregistrat creșteri de peste 2°C. Anul acesta, s-au înregistrat temperaturi record: 48,8 °C în Italia și 49,6 °C în Canada.

Sursa: responsibletourismpartnership.org; 11 octombrie 2021

——————————————

PANDEMIA INFLUENȚEAZĂ INOVAȚIA ÎN INDUSTRIA HOTELIERĂ

Pandemia a creat mediul propice pentru ca investitorii să vină cu noi produse, iar Târgul de investiții hoteliere IHIF a demonstrat acest lucru. 

Dacă până acum afacerile mergeau bine și existau alte priorități, acum se acordă mai multă atenție modului în care clienții percep locațiile. Există o linie foarte fină între viața personală și cea profesională, motiv pentru care au avut de câștigat cei care au profitat de aceste noi oportunități, respectiv stațiunile urbane ce au creat  de noi spații de lucru în casele de vacanță.

Cel mai mare potențial de revenire îl au cei care folosesc inovația pentru a se adapta la noile dorințe și nevoi ale clientului post – corona virus. În cazul Radisson Hotel Group, printre noile produse concepute ca urmare a pandemiei se numără camerele care se pot transforma și „permit modificarea oricăreia dintre ele într-o sală de întâlnire cu dotări de ultimă tehnologie”. 

Segmentul lifestyle are un puternic avantaj, fiind în măsură să surprindă, lucru care se aplică atât segmentului urban, cât și de vacanțe, de lux și economice. Henri Wilmesa vorbit despre un nou profil al „resorturilor atractive, o nișă descoperită de investitorii care au înregistrat succesul cu Nobu Ibiza.” Astfel „oportunitățile care apar ca urmare a dorinței de adaptare a hotelului conduc la apariția de noi produse ce răspund cerințelor pe care le au noile generații de călători”.

S-a vorbit și despre apariția unor produse turistice de care să te poți bucura și în afara sezonului. Aceste noi activități ar putea fi dezvoltate și în destinațiile urbane, în orașele unde componenta de vacanță se îmbină cu cea de muncă, mai ales dacă există zone cu multă vegetație, în încercarea de a reveni la natură.

Gama de produse de lifestyle se extinde – susține Michael Widmann, partener administrativ al firmei de consultanță PKF Hospitality Group – cu  „produse interesante, nu doar în zona de lux, ci și în segmentul economic; dacă produsul captează interesul, rentabilitatea investiției devine și ea interesantă”. În opinia lui Christopher Norton, provocarea pentru brandurile de lux tradiționale „este să fie mai inovatoare, în timp ce pentru brandurile lifestyle provocarea constă în furnizarea unui serviciu ce răspunde mult mai bine unor nevoi specifice.”

A devenit foarte clar că nu se mai poate acționa în același mod ca și până acum. Noul context pandemic a condus și la o nouă prioritizare a criteriilor de selecție a locațiilor din partea clienților. Un element decisiv în alegerea unui anumithotel începe să devină zona de produse culinare și băuturi. Acum, oamenii se simt mai bine în spațiile deschise și ca urmare barurile de pe acoperișuri au un mare potențial de dezvoltare, devenind o atracție pentru populația locală. „Sunt elemente care au fost acolo de ani de zile, dar pe care puțini le-au pus în valoare, cum ar fi barurile și piscinele de pe acoperișurile clădirilor. Mâncarea și băutura oferă multe oportunități și ar mai fi multe de făcut pe această idee” a adăugat și Henri Wilmes.

Segmentele de lux și cele economice au fost, după cum explica Brian Kaufman, CEO al Blackstone Group,„cele mai rezistente în această criză; în cazul luxului, datorită și numeroaselor puncte de vânzare din hoteluri. De asemenea, este de așteptat ca acestea să continue să înregistreze un comportament foarte bun, mai ales în ceea ce privește vacanțele, deoarece oamenii vor acum să investească în ei înșiși, pentru timpul lor liber”. În cazul hotelurilor economice, acestea au folosit deja avantajele lor – costurile de operare scăzute.

În aceeași direcție, Michael Grove, director de operațiuni la HotStats, a indicat că, în ciuda faptului că unitățile de cazare „high-end” au fost puternic afectate de criză, ele sunt și cele care au ieșit cel mai rapid din ea tocmai datorită acelei cereri potențiale – clienți dispuși să plătească pentru experiențele de care nu s-au putut bucura anul trecut.

 Sursa:  hosteltur.com; 18 octombrie 2021

——————————————

AVANTAJELE STAYCATION PENTRU CETĂȚENII DIN REGATUL UNIT

Guvernul britanic arecomandat populației pentru vara care a trecutsă nu plece în vacanță în străinătate și să rămână în țară. Această apărare pentru staycation-uri este parte a planului de redresare a sectorului turistic prezentat de executivul lui Boris Johnson. Planul include și un nou abonament de tren pentru a facilita călătoria turiștilor naționali prin țară și vouchere pentru cele mai populare atracții turistice din Regatul Unit. Se urmărește astfel ca piața internă să poată atinge nivelurile pre-pandemie în 2022. Prin această inițiativă se așteaptă ca turismul internațional să își revină în 2023. 

Loteria Națională a țării a lansat,în această toamnă,un program de vouchere pentru a stimula călătoriile dincolo de sezonul estival. Participanții vor putea răscumpăra voucherele la atracțiile turistice din Regatul Unit, valabile între septembrie 2021 și martie 2022 – potrivit executivului britanic.

La sfârșitul anului, un nou abonament de tren va fi lansat și pentru călătorii care rămân acasă: „ceea ce va face mai ușoară și sustenabilă deplasarea turiștilor prin țară”, explică el. Acest nou abonament se va baza pe BritRail, care se vinde prin VisitBritain și oferă în prezent vizitatorilor internaționali călătorii flexibile în toată țara, împreună cu bilete reduse la atracțiile turistice.

„Planul de redresare turistică se bazează pe propunerea noastră privind modul în care sectorul își poate reveni mai bine din pandemie, chiar mai repede decât se așteaptă analiștii. A fost un an cu provocări pentru sectorul turistic, în special pentru orașele noastre, dar știu că sunt pregătite să primească vizitatori și îi încurajez pe toți să redescopere oferta fantastică de turism din Regatul Unit” – menționa ministrul turismului, Nigel Huddleston.

Guvernul este preocupat de modul în care sectorul a fost afectat de pandemie și reamintește că în 2019, aproximativ 41 de milioane de vizitatori internaționali au venit în Regatul Unit pentru afaceri sau relaxare ,,cheltuind peste 28 de miliarde de lire sterline”, ceea ce a plasat Regatul Unit printre primele cinci țări la nivel global.

Se va explora și modul în care datele despre turism colectate la frontieră pot fi de folos, propunându-se crearea unui centru de date „pentru a oferi sectorului acces la informații sigure, accesibile și în timp util”. „Acest centru ar putea monitoriza tendințele de călătorie ale consumatorilor, cum ar fi: creșterea turismului activ, a sporturilor nautice și drumețiilor și rezervarea de experiențe turistice. Datele colectate vor contribui la dezvoltarea politicilor și strategiilor noastre de marketing pentru a îmbunătăți experiența vizitatorilor”, explica oficialul guvernamental. „În plus, un Plan de Turism Durabil va fi dezvoltat la sfârșitul acestui an „pentru a plasa Regatul Unit în fruntea dezbaterii globale privind sustenabilitatea în călătorii”. Planul se va baza pe investițiile în turism durabil deja în desfășurare, cum ar fi: finalizarea Rutei Naționale de Coastă a Angliei, cea mai lungă de acest gen din lume și investiția de aproape 1 miliard de lire sterline în centrele de încărcare a vehiculelor electrice din stațiile de benzină.

Guvernul va lansa, de asemenea, o consultare cu privire la introducerea unui sistem de înregistrare a cazărilor turistice în Anglia pentru a studia creșterea prețurilor de închiriere de vacanță.” 

Planul are în vedere, de asemenea, și anul viitor: „un an imens pentru Regatul Unit, care va plasa națiunea pe scena mondială cu un triumvirat de evenimente majore – Jubileul de Platină al Reginei, Festivalul UK 2022 și Jocurile Commonwealth-ului din Birmingham 2022”. 

 Sursa: hosteltur.com via evisionturism.ro; 6 octombrie 2021

——————————————

CERTIFICATUL VERDE ȘI EFICIENȚA ÎN ORGANIZAREA CĂLĂTORIILOR

Unii operatori turistici germani au decis să accepte doar clienții complet vaccinați sau cei care s-au recuperat din COVID-19, respingând a treia opțiune diferită de certificatul digital european: cei nevaccinați. Acest lucru se datorează în principal faptului că procedurile pentru verificarea testelor și efectuarea lor la destinație sunt lungi și complică logistica în aeroporturi și în vizite. Revista germană a industriei, fvw, se întreabă dacă în cele din urmă călătoriile vor fi doar pentru persoanele vaccinate. 

Primii operatori de turism au introdus deja așa-numita „regula 2G” în Germania: Geimpft, Genesen, adică vaccinat și recuperat, lăsând deoparte cea de-a treia G, a Getestet, cu test negativ și, prin urmare, eliminând a treia opțiune din certificatul verde digital european care prevede că toate cele trei tipuri de clienți pot călători, ceea ce se numește în Germania „regula 3G”.

Conform fvw, majoritatea operatorilor de turism respectă instrucțiunile destinațiilor, aceștia acceptă și clienții cu PCR negativ.  Prin regula 2G se economisește timp și se accelerează procedurile. Revista citează mai mulți dintre operatorii de turism care au optat pentru 2G. Unul dintre ei este Studiosus, care a început să aplice regula 2G de la 1 octombrie. În consecință, unii călători și-au anulat rezervările, însă, potrivit Guido Wiegand, directorul acestui operator de turism, marea majoritate au fost de acord cu noua regulă. Alți operatori de turism care au decis să facă același lucru sunt Gebeco și Wikinger Reisen, care vor introduce această schimbare din ianuarie 2022: doar călătorii vaccinați sau recuperați după boală vor putea participa la călătoriile de grup.

Gebeco își justifică poziția, conform fvw, în aspectele organizaționale. Întrucât din ce în ce mai multe hoteluri, companii aeriene, restaurante și muzee adoptă regula 2G în loc de regula 3G, călătorii trebuie testați individual, ceea ce crește dificultatea de a organiza călătoria și face dificilă efectuarea testelor, deoarece există din ce în ce mai puține centre în multe destinații – potrivit managerului Gebeco, Michael Knapp.

Pentru Wiking Reisen, procedurile individuale de testare întrerup și împiedică un întreg grup care călătorește, iar această situație pune în pericol siguranța tuturor, ceea ce pentru ei este crucial, spune Daniel Kraus. Mai mult de 95% dintre clienții noștri sunt vaccinați asigură el, „prin urmare, nu are sens ca acești clienți să sufere disconfort și să se îngrijoreze pentru siguranța lor din cauza unui procent mic care nu au fost vaccinați.” În ambele cazuri, operatorii de turism aleg să asigure grupuri de călători cu același statut, ceea ce face mult mai ușoară planificarea și apoi derularea călătoriei.  

Regula începe să fie adoptată și pentru călătoriile care se desfășoară prin diferite regiuni sau țări, așa cum a constatat operatorul turistic Lernidee Erlebnisreisen. Acest operator de turism specializat în croaziere fluviale va aplica, de asemenea, regula 2G începând cu 1 noiembrie. Reisen mit Sinnen va face același lucru din ianuarie 2022, întrucât, potrivit directorului său executiv, „nu este posibil să controlăm, într-un tur, călătorii care nu au fost vaccinați și testați”, pe lângă problemele de organizare pe care le implică acest lucru.

Această revistă explică faptul că, în ciuda faptului că regula 2G câștigă adepți, majoritatea operatorilor de turism rămân fideli regulii 3G, prevăzută inițial de certificatul digitaleuropean.Toți sunt de acord că justificarea se datorează dorinței de a nu marginaliza călătorii nevaccinați, atâta timp cât destinațiile permit intrarea lor, este logic ca și operatorii de turism să le permită participarea la călătorie. Cel puțin pentru moment, regulie 3G sunt respecate de operatori de turism precum: TUI, FTI, DER Touristik și Schauinsland-Reisen.

În Germania, măsura 3G se aplică din august 2021 nu numai călătoriilor ci și vietii de zi cu zi.

Sursa: hosteltur.com; 21 octombrie 2021

——————————————

CREȘTERILE ÎNREGISTRATE ÎN PRIMELE LUNI DIN 2021 ÎN TURISMUL DIN ROMÂNIA

Conform INS (insse.ro; noiembrie 2021 și economica.net; 1 noiembrie  2021)

Numărul de sosiri ale turiştilor în unităţile de cazare din România a crescut cu 45.49%, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, în timp ce numărul înnoptărilor s-a majorat cu 42% – publica Institutul Naţional de Statistică (INS) la 1.11.2021.

Conform INS, în primele nouă luni ale anului, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 7,510 milioane de persoane, iar înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au fost de 17,122 milioane.

În această marjă, din numărul total de sosiri, cel al turiştilor români au reprezentat 91.7%, în timp ce turiştii străini au înregistrat un procent de doar 8,3%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei veniţi din Europa (79,7% din total turişti străini), dintre aceştia 76,6% provenind din ţările UE.

De asemenea, din numărul total de înnoptări, cele ale turiştilor români au reprezentat 92,2%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat o pondere de 7,8%. În acelaşi timp, cea mai mare pondere a înnoptărilor turiştilor străini în structurile de primire turistică au deţinut-o cei sosiţi din Europa (78% din total turişti străini), iar dintre aceştia 75,8% au provenit din statele membre UE.

În acest context, durata medie a şederii a fost de 2,3 zile în cazul turiştilor români, respectiv de 2,2 zile pentru categoria de turişti străini.

Statistica oficială arată indici de utilizare netă a locurilor de cazare turistică mai mari, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2021, la hoteluri (30,8%), bungalouri (19,8%), vile turistice (24,2%), spaţii de cazare pe nave (25,01%), campinguri (11,53%), căsuţe turistice (15,64%), popasuri turistice (16,61%), hosteluri şi pensiuni turistice (17,72%, respectiv 18.73%) şi pensiuni agroturistice (17,65%).

Pe judeţe, în primele nouă luni ale anului în curs, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în: Constanţa (1,226 milioane persoane), Braşov (784.570 persoane), Bucureşti (673.232 persoane), Bihor (343.714 persoane), Prahova (330.105 persoane), Suceava (313.880 persoane), Sibiu (327.875 persoane), Vâlcea (302,742 persoane), Cluj (313.027 persoane) şi Mureş (282.410 persoane).

La capitolul înnoptări, valori mai mari s-au consemnat în judeţele: Constanţa (4,422 milioane), Braşov (1,532 milioane), municipiul Bucureşti (1.203.743), Bihor (945.621), Vâlcea (852.760), Prahova (688.729), Suceava (636.800), Mureş (578.900), Sibiu (565.600), Cluj (556.400), Caraş-Severin (460.700), Covasna (367.900) şi Timiş (307.100).

Pe categoria ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (63.300), Italia (39.400), Franţa (30.300), Ungaria (27.200), Polonia (27.000), Israel (26.000), SUA (25.200) şi Republica Moldova (18.600).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost, în primele nouă luni din 2021, de 5,285 milioane, în creştere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 8,7% cel rutier, respectiv 14,2% cel aerian, din numărul total al sosirilor.

În primele nouă luni din 2021, plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 7,540 milioane, în creştere cu 8,1% comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 august 2020, iar mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate (70,2% rutier şi 29,2% aerian).

Raportat la luna septembrie 2020, în aceeaşi lună a anului curent sosirile turiştilor în unităţile de cazare din România au crescut cu aproape o treime (35 %), în timp ce numărul înnoptărilor s-a majorat cu 24 %.

Astfel, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat circa 1,10 milioane de persoane, în intervalul de referinţă, iar înnoptările au ajuns la 2,389 milioane.

Din numărul total de sosiri raportat în luna septembrie a acestui an, cele ale turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 86,9 %, în timp ce turiştii străini doar 13,1 %. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,4% din total turişti străini), iar dintre aceştia 78,2% au sosit din ţările Uniunii Europene (UE).

Din numărul total de înnoptări, cele ale turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 87,7%, în timp ce turiştii străini au înregistrat o pondere de 12,3%. Totodată, cea mai mare pondere a înnoptărilor a aparţinut celor sosiţi din Europa (79,9% din total turişti străini), dintre care 75,8% provin din statele UE.

Datele INS relevă faptul că durata medie a şederii a fost, în septembrie 2021, de 2,4 zile la turiştii români, respectiv de 2,1 zile în cazul turiştilor străini.

Ca indice de utilizare netă a locurilor de cazare, ponderea a fost următoarea: hoteluri (39,1%), vile turistice (27.8 %), bungalouri (17,7%), sate de vacanţă (15,1%), căsuţe turistice (15,7%) hosteluri (20,7%), popasuri turistice (9.4 %), pensiuni turistice (21,7%), pensiuni agroturistice (19,3%) şi campinguri (7,6 %).

La nivelul lunii septembrie 2021, sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 140950 persoane, în creştere cu 430,38 % faţă de acelaşi interval din 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate,  reprezentând 78,8%, respectiv 17,3% din numărul total de sosiri.

În schimb, plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în număr de 1,688 milioane de persoane, în creştere cu 71,9% raportat la intervalul de referinţă. În acelaşi timp, mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate (62,0%, respectiv 37,5% din numărul total de plecări).

________________

CONCLUZII

  • Turiștii români preferă din ce în ce mai mult experiențe inedite, în spații autentice în care să meargă împreună cu familia și să le ofere copiilor o deschidere către natură și cultură.
  • Produsele hoteliere cu cel mai mare potențial de revenire sunt cele care folosesc inovația pentru a se adapta la noile dorințe și nevoi ale clientului post – corona virus. 
  • Apar noi produse turistice de care să te poți bucura și în afara sezonului, cu precădere în orașele unde componenta de vacanță se îmbină cu cea de muncă, mai ales dacă există zone cu multă vegetație, în încercarea de a reveni la natură.
  • Pentru brandurile de lux tradiționale provocarea constă în folosirea inovației, în timp ce de la brandurile de lifestyle clientul se așteaptă la furnizarea unui serviciu ce răspunde mult mai bine unor nevoi specifice.
  • Numărul de structuri de primire turistică din România a crescut ușor după primele șapte luni din 2021 față de aceeași perioadă a anului trecut, camerele existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au crescut semnificativ ca număr, cel mai mult în pensiunile agroturistice și, apoi, în hoteluri. Observăm cum oferta turistică s-a adaptat solicitărilor, iar cei din comunitățile rurale și-au dedicat resursele și au depus eforturi pentru a se dezvolta și a atrage turiști.
  • Numărul sosirilor şi înnoptărilor turiştilor în unităţile de cazare din România aproape s-a dublat, la 8 luni ale acestui an față de anul anterior.
  • Oferta de primire turistică a mers mână în mână cu notorietatea deja câștigată în timp a unor zone turistice clasice din țară: zona munte – Brașov; zona litoral – Constanța; zona deltă – Tulcea; zona nord-est – Bucovina; zona nord – Maramureș etc.
  • Municipiul București a înregistrat valori crescute la sosiri și înnoptări, după destinațiile de munte și litoral. Aceasta evidențiază fluxurile de călătorie cu obiective diverse care au crescut pe perioada estivală mulțumită relaxărilor practicate la nivelul țării și nevoii de mișcare și derulare de activități ale vizitatorilor străini și români care au traversat capitala.
  • Hotelurile și vilele continuă să rămână modalitățile de cazare cele mai solicitate de turiști la încheierea vacanțelor de vară din 2021, iar pensiunile agroturistice au câștigat teren – aflux benefic dezvoltării unui turism responsabil.
  • Călătoriile cu avionul și deplasările rutiere continuă să dețină întâietatea în modul de transport utilizat de turiști și la încheierea sezonului estival și începutul toamnei din 2021.
  • Vara acestui an a fost cea mai bună pentru hotelierii de pe litoralul românesc. Numărul turiştilor şi nivelul încasărilor au fost mai mari decât chiar cele înregistrate în 2019, anul cu cele mai bune rezultate ale companiilor care administrează hoteluri pe litoral. 
  • Turismul rural oferă șansa comunităților locale de a crește în detrimentul pandemiei, iar statisticile legate de primiri în structurile de cazare specifice din 2021 demonstrează aceste evoluții. 
  • Certificatele verzi devin un instrument de derulare a operațiunilor turistice pe mapamond. Modul de implementare diferă de la țară la țară și reflectă gradul de flexibilitate la nivel guvernamental și al oficialilor și managerilor din destinații, dar și receptivitatea maselor de rezidenți sau turiști.
  • Asociațiile profesionale din domeniul turismului românesc atrag atenția oficialilor guvernamentali asupra lipsei de sprijin pentru activitățile de incoming, lipsei de strategie coerentă pentru dezvoltarea turismului, inconsecvenței asupra aplicării prevederilor legislative în favoarea domeniului, comunicare lipsă sau defectuoasă cu actorii din piață – profesioniștii din turism.

––––––––