Destinaţii care nu existau pe harta turistică a ţării în urmă cu 20 de ani.
La finalul unui sezon estival în care numărul de turiști din unitățile de cazare și de pe șosele a bătut record după record, un studiu al platformei de rezervări hoteliere Travelminit.ro arată că turiștii s-au orientat anul acesta și spre destinații care în urmă cu ceva ani nici măcar nu existau pe harta turistică a țării noastre.
Astfel, destinații precum Viscri, Criț, Saschiz din județul Brasov, zona lacului Tarnița de lângă Cluj, sate precum Lunca de Sus din județul Harghita, satul Breb din Maramureș si multe altele, în care nu se făcea turism la nivelul actual, primesc acum mii de turiști și investitori care construiesc pensiuni si facilități pentru turiști. Prețul unei nopți de cazare începe de la 177 lei / noapte pentru două persoane și poate depăși 350 lei, în funcție de condițiile de cazare și serviciile incluse.
Conform specialiștilor Travelminit.ro, turiștii au preferinţe dintre cele mai diverse în ceea ce priveşte destinaţiile interne în care caută să îşi petreacă îndelung aşteptatele vacanţe. Astfel, nu s-au orientat doar spre litoral sau Valea Prahovei aşa cum eram obişnuiţi, ci şi-au îndreptat atenţia şi spre alte zone, care s-au dezvoltat accelerat în ultimii ani şi care, odată descoperite, s-au bucurat de tot mai mulţi vizitatori. Printre aceste noi puncte de interes se numără suita de sate săseşt dar și alte destinații, caracterizate prin autenticitate, linişte, tradiţii şi mâncare delicioasă, preparată de cele mai multe ori de gazdele primitoare, cu ingrediente din grădina proprie. Viscri, Biertan, Criţ sau Mesendorf sunt doar câteva exemple, zona satelor săseşti din sud-estul Transilvaniei numărând în prezent circa 150 de mici sate şi aşezări rurale, întinse pe o suprafaţă de aproximativ 300.000 de ha”, se precizează în studiu.
Localitatea Viscri a fost potentata pe harta turismului ţării noastre odată cu vizitele recurente ale Prinţului Charles şi tot aceste vizite au impulsionat turismul în zonă. Preţul unei nopţi de cazare în Viscri începe de la 177 lei pe noapte, pentru două persoane.
O altă destinaţie mai degrabă necunoscută la nivel naţional în urmă cu 10-20 de ani este zona lacului de acumulare Tarniţa: comune precum Râşca, Mărişel sau Gilău au devenit astăzi cu mult mai populare şi vizibile pe platformele de socializare. Cazarea la o cabană de 4 stele începe de la 200 lei de persoană pe noapte.
Şi satul Breb din Maramureş, zona Vişeu, poate fi inclus în această listă, fiind adesea supranumit ,,Paradisul din Maramureş”. Un sat micuţ, bogat în tradiţii şi obiceiuri fermecătoare, Breb a devenit cu atât mai popular după anii 2000, ca urmare a punerii în funcţiune a mocăniţei, ce a impulsionat turismul în întreaga zonă. Turiştii care se cazează aici plătesc preţuri începând de la 185 lei / noapte pentru camera dublă.
O investiţie ce a transformat o întreagă regiune anterior necunoscută publicului larg, într-una foarte căutată în prezent de către turiştii de toate vârstele : pârtia de bob de la SkiGyimes din Harghita. Peisaje şi multă adrenalină, la doar circa 30 de km de Miercurea Ciuc, investiţia de 1,5 milioane euro punând localitatea Lunca de Sus pe harta atracțiilor turistice.
„Tot mai multă atenţie a fost acordată în ultima perioadă şi turismului vini-viticol, astfel că multe dintre localităţile de pe Drumul Vinului sunt acum pe lista destinaţiilor de vacanţă ale celor care iubesc degustările de vinuri şi poveştile spuse în mijlocul podgoriilor. Multe dintre cramele aflate în zone cheie oferă în prezent şi cazare, astfel încât toţi cei ce le trec pragul să se poată bucura în voie de împrejurimi şi de soiurile aparte de vinuri cu care se mândresc oamenii locului. Este, de exemplu, cazul cramei Ceptura sau al cramei Basilescu”, se mai arată în studiul citat.
La mare căutare sunt şi sate precum Tălişoara, Micloşoara sau Valea Zălanului, locuri pitoreşti, liniştite, aparent uitate de lume, dar foarte căutate în ultima vreme de către turiştii care îşi doresc să experimenteze traiul şi tradiţiile locale.
În alta cheie de dezvoltare a atracțiilor turistice, este cazul Mamaia Nord (aproape inexistenta in urma cu 20 de ani ca destinație turistică), astăzi una dintre cele mai efervescente zone de pe litoralul românesc. An de an au fost lansate noi hoteluri, cluburi, terase şi restaurante foarte populare în rândul turiştilor dornici de distracţie. Mamaia Nord găzduieşte de ceva ani şi unele dintre cele mai mari concerte şi evenimente internaţionale din Europa de Est, cum ar fi celebrele festivaluri Sunwaves sau Neversea. Se raportează la un sezon scurt iar preţurile ajung şi la peste 2.000 lei/noapte pentru o cameră dublă.
Iată, într-o selecție limitată, destinațiile din România care nu existau în urmă cu 20 de ani:
- Suita de sate săsești din Transilvania, în special satele Viscri și Criț
- Zona Tarnița cu satele Râșca, Mărișel și Gilău
- Satul Breb din Maramureș, zona Vișeu
- Lunca de Sus, Harghita
- Localitățile de pe drumul Vinului din județele Buzău și Prahova
- Satele Tălișoara, Micloșoara și Valea Zălanului din Covasna
- Mamaia Nord
Travelminit.ro este unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa rezervărilor hoteliere din România, care conţine 4.500 de proprietăţi din Romania, printre care hoteluri, pensiuni, apartamente, case de oaspeţi, cabane și campinguri din toate regiunile ţării. Platforma a înregistrat peste 620.000 de înnoptări in 2019 si o valoare totala a rezervărilor de 13 milioane de euro.
Surse: economica.net, 27 august 2021; evisionturism.ro, 30 august 2021.
_____________
Inițiative profesionale:proiectul național “Turismul românesc: Între impas și oportunitate”
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), alături de Asociația de Dezvoltare Durabilă Constanța, Asociația Națională a Antreprenorilor, Alianța pentru Turism și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța au inițiat proiectul național „TURISMUL ROMÂNESC: Între impas și oportunitate”, demarat pe 5 august, la Constanța. Demersul a venit în sprijinul operatorilor din turism și serviciilor conexe, în vederea identificării de soluții la problemele cu care aceștia se confruntă și poziționarea turismului românesc pe axa de dezvoltare sustenabilă.
La nivel European, se fac eforturi susținute pentru relansarea turismului, oficialii U.E. mizând pe un turism mai curat, mai sigur și mai sustenabil. Susținerea financiară, certificatul de vaccinare Covid19 și o nouă strategie de dezvoltare sunt măsuri adoptate imediat în vederea stimulării turismului.
Cristina Chiriac, președintă CONAF, a declarat: “TURISMUL ROMÂNESC: Între impas și oportunitate” nu este doar un proiect, este un instrument de relansare a turismului românesc și de includere a acestuia în strategia de dezvoltare durabilă, ca axă de dezvoltare cu potențial imens la nivel național. Însă, pentru a reuși acest lucru, sunt necesare investiții publice și private în infrastructură, digitalizarea și modernizarea sectorului, trebuie avute în vedere măsuri fiscale de stimulare și, nu în ultimul rând, corelarea pieței forței de muncă cu nevoile reale din sector. În cadrul proiectului ”PACTUL PENTRU MUNCĂ”, am identificat problema principală cu care se confruntă industria: deficitul forței de muncă calificată. Ca urmare, este nevoie de profesionalizarea și calificarea personalului concomitent cu taxarea corespunzătoare pe forța de muncă pentru a reduce concurența neloială și a stimula dezvoltarea industriei turistice. Ne dorim un parteneriat echitabil cu reprezentanții industriei, cu autoritățile publice locale și centrale, pentru că doar împreună putem să conlucrăm pentru a poziționa turismul românesc ca axă de dezvoltare economică de durată”.
“Trebuie găsite soluții la problemele reale cu care ne confruntăm: este foarte important să ne promovăm online și offline, dar să nu uitam că Diaspora este mult mai numeroasă și motivată, astfel cei 5.000.000 de români din afara granițelor pot face mult mai mult decât toți ceilalți la un loc, dacă reușim să îi aducem în România în vacanțe. Potențialul României este imens, trebuie doar să avem capacitatea de a ne diversifica, de a oferi alternative în perioadele când sezonul estival se încheie. Cred că în afara de munte și de mare, țara noastră poate oferi turiștilor servicii de spa, wellness, turism religios și, de ce nu, cel medical”, a declarat Dragoș Anastasiu președinte Alianța pentru Turism.
Ana-Maria Vătămanu, președintă a Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța, a declarat: “Constanța are toate Ingredientele pentru a putea deveni un pol turistic al Europei. Cheia dezvoltării unui turism durabil la malul mării constă în implementarea de soluții rapide și în același timp durabile. Ele există, trebuie doar aplicate. Nu voi vorbi despre de ce nu se poate, nu e constructiv. De mai bine de două decenii, toate autoritățile de la nivel local și central au evidențiat problemele cu care se confruntă turismul din județ, despre neajunsuri. Le știm cu toții, le cunoaștem bine. Ceea ce trebuie să facem este să implementăm soluții. Împreună cu Primăria, Consiliul Județean, asociațiile din turism, antreprenorii din județ și din țară, putem repune Constanța pe locul pe care îl merită.”
Deși restricțiile determinate de pandemie au condus la o realocare a călătoriilor spre destinații interne în dauna celor externe (România fiind în mod tradițional un importator net de turism), scăderile s-au menținut la nivelul ambelor componente. Capacitățile de cazare la nivel intern au scăzut, iar trendul descendent s-ar putea menține printr-un efect de bază defavorabil față de anul trecut, statistica turismului din România încadrându-se în scăderile masive înregistrate de sector la nivel global.
“Este clar că până nu va fi declarat sfârșitul pandemiei, vremurile în care alegem vacanțele în funcție de destinația în care ne-ar plăcea să fim sau în funcție de atracțiile turistice pe care am vrea să le vedem au apus, ceea ce impune un plan de acțiune și o listă de intervenții. Pandemia a scos la suprafață toate vulnerabilitățile economiei românești, fie că vorbim de migrație, forță de muncă calificată sau parteneriat public – privat și tocmai de aceea se impune să acționăm imediat”, a concluzionat Cristina Chiriac.
Dezbaterea publică de la Constanța din 5 august este urmata pe 2 septembrie de o alta la Brașov, pe 15 septembrie la Suceava, apoi la Vâlcea, București și Cluj – poli turistici importanți ai României. Evenimentul vor fi transmise live, integral, pe Antena 3 Constanța și pe contul de Facebook al CONAF: https://www.facebook.com/conafromania.
Sursa: www.capital.ro; 5 august 2021
_____________
Pârtia de bob de vară Skigyimes se va extinde cu un hotel de 4 stele, cu 30 de spații de cazare
Câteva mii de turiști ajung aproape zilnic în localitatea Lunca de Sus din județul Harghita pentru a încerca pista de bob de vară Skigyimes. Pista a fost inaugurată în anul 2018 și a devenit în scurt timp una dintre atracțiile principale ale zonei.
Zona de agrement de la Lunca de Sus mai include și un restaurant și o terasă de vară, iar până la finalul anului viitor va avea și un hotel cu servicii de wellness și 31 de camere pentru turiștii care vor să înnopteze în zonă. Investiția va fi finanțată printr-un proiect susținut de Fundația Pro Economica Alapítvány și va crea aproximativ 50 de noi locuri de muncă.
Localitatea Lunca de Sus a devenit relevantă pentru turismul intern grație pârtiei de bob de vară construită aici în urmă cu 3 ani, a cărei realizare a costat 1.5 milioane de euro. Astăzi, bobul este funcțional și vara și iarna, iar pentru sezonul de iarnă au fost inaugurate și două piste de schi: o pârtie de 700 de metri, ușoară și o alta de 800 de metri, cu dificultate medie. Pârtiile sunt așezate pe o înălțime de 1060 metri, diferența de nivel fiind de 160 metri.
Întrucât zeci de mii de turiști trec anual pe la Skigyimes, în cadrul complexului au fost dezvoltate pe rând, de-a lungul timpului, o pensiune cu restaurant, un bar, o cabană cu terasă panoramică și o parcare cu peste 200 de locuri, ce devine adesea ușor neîncăpătoare grație numărului tot mai mare de amatori de adrenalină, dornici să încerce această pistă de bob.
Noul hotel ce va beneficia de sprijinul financiar al Fundației Pro Economica va avea 31 de camere, dar și un centru wellness cu o capacitate de circa 150 de persoane, de care se vor putea bucura toți turiștii dornici de o astfel de relaxare, nu doar cei cazați în complex. Proiectul este preconizat a fi finalizat peste 2 ani.
11 hoteluri de 4 și 5 stele și facilități turistice suplimentare urmează să fie construite în județele Mureș, Harghita și Covasna, în următorii ani, printr-o finanțare susținută de Fundația Pro Economica Alapítvány. Aproape 500 de locuri noi de muncă vor fi create, iar capacitatea de cazare din regiune va fi suplimentata cu circa 700 de camere.
“Lucrările au început la scurt timp după alegerea proiectelor ce urmează a fi finanțate, iar lucrurile evoluează într-un ritm susținut, ceea ce ne bucură și ne dă încredere că totul se va desfășura conform planificării inițiale, atât nouă, cât și partenerilor strategici din regiune. În condițiile în care restricțiile impuse de pandemie încă își pun amprenta asupra multor afaceri din zonă, scopul nostru este să susținem turismul regional și, implicit, antreprenorii, să oferim un sprijin comunităților locale creându-le un climat economic prielnic dezvoltării prin păstrarea tradițiilor și valorilor care îi reprezintă.” a declarat Monika Kozma, Director Executiv, Fundația Pro Economica.
Sursa: www.evisointurism.ro; 18 august 2021.
_____________
Harta mondială a restricțiilor din fiecare țară
Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) a dezvoltat o hartă mondială interactivă gratuită online pentru a oferi călătorilor, companiilor aeriene și agențiilor de turism cele mai recente reglementări de intrare cu privire la Covid19 din fiecare țară – conform hosteltur.com.Harta utilizează baza de date IATA Timatic, care conține informații complete despre documentația necesară pentru călătoriile internaționale. Pentru a ține pasul cu situația dinamică privind Covid19, Timatic este actualizat de peste 200 de ori pe zi, pentru a oferi informații precise, specifice, cu privire la restricțiile de călătorie actuale, pe baza cetățeniei și a țării de reședință. „Pe măsură ce industria aviației se pregătește pentru o repornire sigură, călătorii trebuie să știe ce țări sunt deschise și ce restricții sanitare sunt în vigoare„ a declarat Anish Chand, asistent director al IATA Timatic. Într-un sondaj recent comandat de IATA cu privire la îngrijorările oamenilor față de călătoriile cu avionul după criză, mai mult de 80% dintre pasageri s-au declarat la fel de preocupați de posibilele restricții de carantină, precum și de posibilitatea de a se contagia cu virusul în timpul călătoriei. În acest sens patronatul companiilor de transport aerian subliniază utilitatea acestui instrument „cu incertitudinile cu privire la restricțiile și măsurile sanitare care se schimbă rapid de la o țară la alta în timpul pandemiei”.
Harta interactivă a lumii Covid19 a IATA, disponibilă și pentru dispozitivele mobile, poate fi vizualizată aici.
Sursa: www.evisionturism.ro; 31 august 2021.
_____________
SUA ar putea rămâne închise călătoriilor internaționale până în noiembrie
Statele Unite ar putea să-și mențină granițele închise pentru călătorii din Regatul Unit și Europa până după Ziua Recunoștinței în noiembrie, conform hosteltur.com. Industria americană a transportului aerian a planificat deja reducerea zborurilor transatlantice pentru iarnă.
Marile companii aeriene din Statele Unite nu sunt sigure că restricțiile dure asupra călătoriilor internaționale ale guvernului federal vor fi ridicate, nici acum nici luna viitoare. De fapt, potrivit The Telegraph, companiile aeriene întârzie deja planurile de a zbura din nou între Londra și New York până în noiembrie, moment considerat „frontiera psihologică” a sărbătorii Ziua Recunoștinței, când sunt milioane de oameni în mișcare. Companiile aeriene se așteptau ca guvernul Joe Biden să faciliteze măsurile împotriva călătoriilor internaționale începând din septembrie, dar creșterea cazurilor variantei Delta în Statele Unite și în alte țări îngrijorează autoritățile și le face extrem de prudente.
Presiunile industriei asupra administrației Biden pentru a obține o dată de redeschidere nu au avut succes, iar de la optimismul de acum câteva săptămâni s-a trecut la perspectiva pesimistă de reluare a călătoriilor în noiembrie.
Casa Albă a declarat în repetate rânduri că lucrează „activ” la redeschiderea granițelor țării pentru călătorii din Uniunea Europeană și Regatul Unit, deși poate doar pentru persoanele complet vaccinate. Cu toate acestea, nu a fost așa.
Atât UE cât și Regatul Unit și-au deschis deja granițele pentru călătorii vaccinați din Statele Unite, deși pentru moment această țară nu intenționează să aplice reciprocitate.
La fel se întâmplă și cu Canada, care a deschis frontiera cu vecinul său sudic pe 9 august, urmând planurile Guvernului, deși frontiera rămâne închisă din partea SUA.
Pe lângă deschiderea frontierelor terestre, Canada a extins numărul de aeroporturi în care aeronavele din Statele Unite pot ateriza de la patru la nouă. Graniță fusese închisă în martie 2020, când ambele țări au decis să oprească călătoriile internaționale.
Călătorii americani sunt preocupați, la fel ca și autoritățile, de incidența variantei Delta. Unul din 20 de călători chestionați de Travel Again a spus că variantele le subminează complet încrederea în a călători, dar mai important,65% spun că se simt astăzi „oarecum mai puțin în siguranță” pentru a întreprinde o călătorie datorită extinderii variantei Delta, potrivit unor date colectate la mijlocul lunii august.
În acest moment, incidența acumulată în Statele Unite este de 592,47 cazuri noi la 100.000 de locuitori la 14 zile, o rată care este considerată foarte mare.
Sursa: (evisionturism.ro; 27 august 2021)
_____________
Veneția va deveni un oraș cu plată din iunie 2022
Din vara viitoare, cei care doresc să viziteze Veneția trebuie să își rezerve șederea și să plătească pentru a intra în oraș prin porțile de acces situate în principalele puncte ale centrului istoric, așa cum au informat duminică mai multe mass-media italiene.
Măsura, care a fost întârziată de pandemie, ar fi trebuit să fie aplicată de la 1 ianuarie, dar nu va fi până la 1 iunie când vor intra în vigoare turnichetele. În luna septembrie va începe testarea într-o zonă specifică a orașului, începând cu patru modele de turnichete selectate de Primărie, conform hosteltur.com
Intrarea în Veneția, primul oraș din lume cu o intrare calculată și plătită, ar putea costa între 3 și 10 euro, în funcție de zi și de numărul de persoane așteptate. Rezidenții din regiunea Veneto nu vor plăti, deși nu este exclus ca aceștia să fie obligați să rezerve, în timp ce copiii cu vârsta sub șase ani, rudele până în al treilea grad ale rezidenților și membrii de familie ai persoanelor care locuiesc pentru chirie în municipalitate, printre altele.
Rezervarea se va face printr-o aplicație sau pe web, cu un cod QR care va servi pentru a trece cititoarele optice ale turnichetelor, parte a unui sistem tehnologic care include mai mult de 500 de camere de înaltă definiție pe care forțele de ordine le-au folosit în timpul G20 Economy din iulie și o sută de senzori care prin smartphone-uri conectează rețele de telefonie mobilă ale celor din oraș. Testele vor începe în septembrie pe insula Tronchetto, unde se află comanda poliției locale și locul de unde întregul teritoriu este controlat digital.
Urmează interdicția marilor nave de croazieră.În iulie, Italia a aprobat un decret-lege cu măsuri „urgente” pentru protecția căilor navigabile de interes cultural și pentru protejarea Veneției și a anunțat interzicerea intrării navelor mari în oraș de la 1 august.
Acum, viitorul nu este doar incert pentru muncitorii portuari, deoarece, în timp ce guvernul italian a adoptat legi de mai multe ori în trecut pentru a limita accesul navelor maritime la Veneția, nu are încă un punct de acostare alternativ pregătit.
În primele zece zile ale lunii august, au sosit oameni din 136 de țări diferite, majoritatea turiștilor străini, cu vârfuri de 85.000 pe 5 august și 80.000 pe 18 august, în timp ce în rest au fost cuantificate între 50 și 60.000, deși încă departe de cifre pre-pandemie, cu o vară medie de 110.000 de vizitatori zilnici, potrivit II Corriere della Sera.
Controversa este servită, deoarece mulți o consideră „o măsură neconstituțională și contrară legislației europene”, așa cum spune consilierul Marco Gasparinetti, pentru care se poate face așa ceva „pentru o zonă limitată, precum Piața San Marco, dar nu pentru un oraș întreg” și reprezintă „consacrarea Veneției ca parc tematic”.
„Măsura care ar putea intra în vigoare din vara anului 2022 nu servește la programarea fluxurilor, este doar un mod de a câștiga bani. Și noi, venețienii nu vom asculta, deoarece nu avem intenția de a permite să fim înregistrați în trecerea noastră prin turnichete”, asigură La Stampa.
Sursa: evisionturism.ro; 26 august 2021.
_____________
Ce spun statisticile?
Pandemia a schimbat preferințele consumatorilor spre opțiuni mai responsabile si care să-i aducă mai aproape de natură, mai ,,aproape de casă’’. Nu s-au pierdut apetitul pentru călătorii, însă s-a optat mai degrabă pentru vacanţe în ţară, în destinaţii aproape de casă, pensiuni de familie, hoteluri mici sau situate în regiuni izolate, apartamente şi vile de vacanţă, cu posibilitatea anulării acestora fără penalizări.
În luna iunie 2021, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au crescut cu 141,0% iar înnoptările cu 161,0%, conform INS (insse.ro; 2-27 august 2021).
Comparativ cu luna iunie 2020, în luna iunie 2021 la punctele de frontieră, sosirile vizitatorilor străini au crescut cu 64,5%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români cu 73,0%
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2021 au însumat 804,9 mii persoane, în creștere cu 141,0% faţă de cele din luna iunie 2020. Din numărul total de sosiri, în luna iunie 2021, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 91,3%, în timp ce turiştii străini doar 8,7%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (81,4% din total turişti străini), iar dintre aceștia 71,0% au sosit din ţările Uniunii Europene.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2021 au însumat 1840,9 mii, în creștere cu 161,0% faţă de cele din luna iunie 2020. Din numărul total de înnoptări, în luna iunie 2021, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 91,6%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 8,4%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiți din Europa (81,3% din total turişti străini), iar dintre aceștia 71,8% provin din ţările Uniunii Europene.
Durata medie a şederii în luna iunie 2021 a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna iunie 2021 a fost de 25,1% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 11,3 puncte procentuale faţă de luna iunie 2020. Indici de utilizare netă a locurilor de cazare mai mari în luna iunie 2021 s-au înregistrat la hoteluri (30,1%), spații de cazare pe nave (22,7%), vile turistice (20,3%), pensiuni turistice (17,3%), pensiuni agroturistice (17,2%), popasuri turistice (17,0), hosteluri (16,3%) și cabane turistice (15,6%), moteluri, bungalouri și sate de vacanță (fiecare cu câte 15,1%)
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna iunie 2021 de 673,3 mii persoane, în creștere cu 64,5% faţă de luna iunie 2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 80,5%, respectiv 14,6% din numărul total de sosiri.
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna iunie 2021 de 1129,7 mii persoane, în creștere cu 73,0% comparativ cu luna iunie 2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,0%, respectiv 31,5% din numărul total de plecări.
O alta interpretare statistică.
Am luat spre studiu structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe tipuri de structuri și regiuni din anii 2016 si 2020 și am observat o creștere a numărului de turiști de la 20838 în 2016 la 25830 turiști în 2020. În 2016 în topul preferințelor turiștilor au fost macroregiunea unu și regiunea centru iar în 2020, macroregiunea unu și macroregiunea doi așa cum reiese din tabelul 1.
Tabelul 1 . Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe.
| Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete | Anul 2016 | Anul 2020 |
| TOTAL | 6946 | 8610 |
| MACROREGIUNEA UNU | 2925 | 3558 |
| Regiunea NORD-VEST | 831 | 1225 |
| Bihor | 199 | 283 |
| Bistrita-Nasaud | 43 | 110 |
| Cluj | 192 | 344 |
| Maramures | 225 | 298 |
| Satu Mare | 61 | 77 |
| Salaj | 111 | 113 |
| Regiunea CENTRU | 2094 | 2333 |
| Alba | 159 | 227 |
| Brasov | 881 | 902 |
| Covasna | 97 | 115 |
| Harghita | 371 | 408 |
| Mures | 291 | 363 |
| Sibiu | 295 | 318 |
| MACROREGIUNEA DOI | 1987 | 2562 |
| Regiunea NORD-EST | 858 | 1103 |
| Bacau | 126 | 157 |
| Botosani | 15 | 20 |
| Iasi | 96 | 86 |
| Neamt | 235 | 306 |
| Suceava | 343 | 496 |
| Vaslui | 43 | 38 |
| Regiunea SUD-EST | 1129 | 1459 |
| Braila | 42 | 43 |
| Buzau | 91 | 117 |
| Constanta | 761 | 850 |
| Galati | 40 | 51 |
| Tulcea | 138 | 316 |
| Vrancea | 57 | 82 |
| MACROREGIUNEA TREI | 919 | 967 |
| Regiunea SUD-MUNTENIA | 734 | 773 |
| Arges | 266 | 295 |
| Calarasi | 17 | 27 |
| Dambovita | 80 | 89 |
| Giurgiu | 13 | 27 |
| Ialomita | 27 | 29 |
| Prahova | 306 | 286 |
| Teleorman | 25 | 20 |
| Regiunea BUCURESTI – ILFOV | 185 | 194 |
| Ilfov | 36 | 16 |
| Municipiul Bucuresti | 149 | 178 |
| MACROREGIUNEA PATRU | 1115 | 1523 |
| Regiunea SUD-VEST OLTENIA | 453 | 635 |
| Dolj | 57 | 62 |
| Gorj | 87 | 176 |
| Mehedinti | 59 | 96 |
| Olt | 19 | 26 |
| Valcea | 231 | 275 |
| Regiunea VEST | 662 | 888 |
| Arad | 145 | 156 |
| Caras-Severin | 235 | 258 |
| Hunedoara | 125 | 313 |
| Timis | 157 | 161 |
Este demn de menționat faptul că în cei doi ani luați ca referință, gradul de ocupare este constant, de 3 % ceea ce se observă în tabelul nr 2.
Tabelul nr 2. Capacitatea de cazare turistică existentă pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe.
| Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete | Anul 2016 | Anul 2020 |
| TOTAL | 328888 | 358119 |
| MACROREGIUNEA UNU | 101344 | 112627 |
| Regiunea NORD-VEST | 33848 | 42451 |
| Bihor | 12283 | 14253 |
| Bistrita-Nasaud | 2667 | 3453 |
| Cluj | 8450 | 12760 |
| Maramures | 6451 | 7694 |
| Satu Mare | 2074 | 2648 |
| Salaj | 1923 | 1643 |
| Regiunea CENTRU | 67496 | 70176 |
| Alba | 4748 | 5688 |
| Brasov | 28320 | 28726 |
| Covasna | 4431 | 4838 |
| Harghita | 8931 | 9099 |
| Mures | 11030 | 11276 |
| Sibiu | 10036 | 10549 |
| MACROREGIUNEA DOI | 127532 | 140632 |
| Regiunea NORD-EST | 28763 | 32585 |
| Bacau | 4686 | 5666 |
| Botosani | 1118 | 1233 |
| Iasi | 4284 | 4465 |
| Neamt | 7072 | 7429 |
| Suceava | 10610 | 12970 |
| Vaslui | 993 | 822 |
| Regiunea SUD-EST | 98769 | 108047 |
| Braila | 2551 | 2532 |
| Buzau | 3112 | 3741 |
| Constanta | 85285 | 89304 |
| Galati | 2074 | 2196 |
| Tulcea | 3754 | 7912 |
| Vrancea | 1993 | 2362 |
| MACROREGIUNEA TREI | 52589 | 52209 |
| Regiunea SUD-MUNTENIA | 30347 | 28760 |
| Arges | 8741 | 9489 |
| Calarasi | 868 | 864 |
| Dambovita | 3463 | 3378 |
| Giurgiu | 636 | 843 |
| Ialomita | 3151 | 2473 |
| Prahova | 12229 | 10624 |
| Teleorman | 1259 | 1089 |
| Regiunea BUCURESTI – ILFOV | 22242 | 23449 |
| Ilfov | 1995 | 1640 |
| Municipiul Bucuresti | 20247 | 21809 |
| MACROREGIUNEA PATRU | 47423 | 52651 |
| Regiunea SUD-VEST OLTENIA | 19190 | 21722 |
| Dolj | 2448 | 2712 |
| Gorj | 2834 | 4024 |
| Mehedinti | 2174 | 2661 |
| Olt | 837 | 950 |
| Valcea | 10897 | 11375 |
| Regiunea VEST | 28233 | 30929 |
| Arad | 5551 | 5288 |
| Caras-Severin | 9316 | 9623 |
| Hunedoara | 5490 | 8531 |
| Timis | 7876 | 7487 |
De asemenea, în urma unor analize a acestor doi ani luați ca reper, s- a putut observa că preferințele turiștilor au fost relativ constante astfel că în anul 2016 un nr de 2028 turiști au fost cazați în pensiunile agroturistice iar un nr de 1530 turiști au preferat pensiunile turistice și hotelurile, în timp ce în anul 2020, 3022 turiști au ales pensiunile agroturistice iar 1729 pe cele turistice. (tabel 3).
Tabelul nr 3 – Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe.
| Tipuri de structuri de primire turistica | Anul 2016 | Anul 2020 |
| Total | 6946 | 8610 |
| Hoteluri | 1530 | 1581 |
| Hosteluri | 266 | 328 |
| Hoteluri apartament | 21 | 18 |
| Moteluri | 218 | 214 |
| Hanuri | 3 | 3 |
| Vile turistice | 635 | 752 |
| Cabane turistice | 194 | 226 |
| Bungalouri | 288 | 458 |
| Sate de vacanta | 7 | 8 |
| Campinguri | 61 | 61 |
| Popasuri turistice | 38 | 43 |
| Casute turistice | 59 | 92 |
| Tabere de elevi si prescolari | 58 | 48 |
| Pensiuni turistice | 1530 | 1729 |
| Pensiuni agroturistice | 2028 | 3022 |
| Spatii de cazare de pe navele fluviale si maritime | 10 | 27 |
O statistică a sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică arată faptul că o lună a anului, iunie a prezentat scăderi majore în urma Covid19 2020 dar anul 2021 a adus mai mult, adică mai mult de o dublare a numărului de turiști români și un număr de turiști străini de 5 ori mai mare față de anul 2020. (tabel 4).
Tabelul 4 – Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe luni.
| Tipuri de turiști | iunie 2010 | Iunie 2015 | iunie 2020 | iunie 2021 |
| Total | 583590 | 950707 | 333950 | 804916 |
| Romani | 445047 | 708737 | 320964 | 734585 |
| Straini | 138543 | 241970 | 12986 | 70331 |
Luând ca luni de reper iunie 2019 și iunie 2021, putem observa că turismul românesc începe să își revină după criza provocată de Covid19 (tabel 5).
Tabelul nr 5 – Sosiri ale turistilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri, pe luni.
| Tipuri de structuri de primire turistica | Luni | |
| Luna iunie 2019 | Luna iunie 2021 | |
| Total | 1308897 | 804916 |
| Hoteluri | 924167 | 544394 |
| Hosteluri | 38044 | 19190 |
| Hoteluri apartament | 12186 | 13551 |
| Moteluri | 27281 | 18085 |
| Hanuri | 276 | 33 |
| Vile turistice | 40834 | 28889 |
| Cabane turistice | 13692 | 9831 |
| Bungalouri | 4283 | 4472 |
| Sate de vacanta | 703 | 614 |
| Campinguri | 8377 | 1211 |
| Popasuri turistice | 2996 | 2119 |
| Casute turistice | 2128 | 1847 |
| Tabere de elevi si prescolari | 6026 | 942 |
| Pensiuni turistice | 112051 | 69925 |
| Pensiuni agroturistice | 114971 | 89360 |
| Spatii de cazare de pe navele fluviale si maritime | 882 | 453 |
Dacă studiem înnoptările în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, tipuri de turiști pe lunile martie, aprilie, mai și iunie ale anilor 2020 și 2021 observăm o creștere semnificativă a turiștilor atât români cât și străini (tabel 6).
Tabelul nr 6 – Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, tipuri de turiști, macroregiuni, regiuni de dezvoltare ți județe, pe luni
| Tipuri de turisti | Luni | |||||||
| 03 2020 | 04 2020 | 05 2020 | 06 2020 | 03 2021 | 04 2021 | 05 2021 | 06 2021 | |
| Total | 483698 | 45196 | 65665 | 705305 | 781780 | 852426 | 1254460 | 1840911 |
| Romani | 413230 | 39890 | 61689 | 678013 | 724191 | 796341 | 1168461 | 1685867 |
| Straini | 70468 | 5306 | 3976 | 27292 | 57589 | 56085 | 85999 | 155044 |
Declinul produs de Covid19 a fost simțit în 2020 așa cum reiese din tabelul 7 în lunile studiate aprilie, mai și iunie unde indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică a scăzut sub 10 procente comparativ cu anul 2019, unde indicele de utilizare a capacității pentru aceleași luni era de peste 30 procente.
Tabelul nr 7 – Indicele de utilizare neta a capacității de cazare turistică in funcțiune pe luni
| 04 2019 | 05 2019 | 06 2019 | 04 2020 | 05 2020 | 06 2020 | 04 2021 | 05 2021 | 06 2021 |
| 27,8 | 30,3 | 35,7 | 8,3 | 6,9 | 13,8 | 15,9 | 19,9 | 25,1 |
Cifrele indică revenirea rapidă a turismului, în favoarea celui intern.
CONCLUZII
-Cererea de consum turistic se menține, resursele exista, oamenii doresc să călătorească și caută experiențe adaptate situației post-pandemie.
-Vizitatorii străini, în principal europeni, sunt tot mai interesați de destinațiile din România, pe de-o parte pentru atractivitatea locurilor, iar de pe altă parte pentru faptul că țara noastră a prezentat în prima parte a anului 2021 și la începutul verii o situație a infectărilor cu Covid19 mai redusă ca în alte țări.
-Turiștii români s-au orientat mai mult ca de obicei către vacanțe în interiorul țării. Acest interes reprezintă o provocare și o oportunitate de excepție pentru comunități și întreprinzători.
-Turismul rural, structurile private mici și mijlocii au fost căutate în mare măsură de către turiști. Dezvoltarea turismului responsabil în comunități este înțeleasă ca o reală șansă de relansare. Nu exista comunitate neinteresanta pentru un vizitator(doar prevederile birocratice nu sunt de acord).
-Sunt zone în Europa care încearcă sa controleze turismul de masă și să conserve valorile locale (exemplul cel mai evident este Veneția).