Știri interne:
Reglementarea OMD-urilor prin Ordonanța de Urgență a Guvernului
Guvernul României a adoptat joi, 23 iunie, Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, care reglementează înființarea și operaționalizarea Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD).
OMD-urile reprezintă o nouă formă de gestionare a destinațiilor turistice, care permite dezvoltarea turismului, cu implicații directe în creșterea circulației turistice, a volumului de încasări din turism atât la nivel local, cât și la nivel național.
Ministrul antreprenoriatului și turismului, Constantin-Daniel Cadariu, a declarat că turismul este un domeniu strategic al economiei și că operaționalizarea OMD-urilor este o reformă așteptată de 12 ani. Aceste construcții asociative urmează să genereze cele mai bune planuri de marketing, un impact extraordinar, mai ales că membrii noilor entități sunt atât reprezentanți ai administrației publice locale și naționale, cât și reprezentanți ai mediului privat.
OMD-urile vor fi organizate la nivel local, județean, regional și național.
OMD-ul local se va înființa pe baza asocierii unităților administrativ-teritoriale din componența destinației cu plătitori de taxe speciale pentru promovare turistică sau alte entități care plătesc cotizație. Câteva criterii impuse: destinația să fie atestată ca stațiune turistică de interes local sau național sau să existe minimum 100 de locuri de cazare în structuri de primire turistice clasificate și un buget minim de 30.000 euro echivalentul în lei.
OMD-ul județean se va înființa pe baza asocierii unității administrativ-teritoriale județene din componența destinației cu plătitori ai cotizației de membru conform statutului, inclusiv OMD-urile locale de pe raza județului. Printre criteriile minime impuse, menționăm: să existe minimum 1.000 de locuri de cazare în structuri de primire turistice clasificate în cadrul destinației și un buget minim de 100.000 euro echivalentul în lei.
OMD-ul regional se va înființa prin asocierea formată din unul sau mai multe OMD-uri județene cu unități administrativ teritoriale județene care nu fac parte dintr-un OMD județean sau alte entități care nu fac parte dintr-un alt OMD local sau județean din regiune și care plătesc cotizație conform statutului. Regiunile sunt: Banat-Crișana, Bucovina, Dobrogea, Maramureș, Muntenia, Moldova, Oltenia și Transilvania. Printre criteriile minime impuse, menționăm: să existe minimum 10.000 de locuri de cazare în structuri de primire turistice clasificate în cadrul destinației și un buget minim de 250.000 euro echivalentul în lei.
OMD-ul național se va înființa din membri ai autorității administrației publice centrale responsabile în domeniul turismului, ai OMD-urilor regionale, dar și ai altor entități publice și alte organizații private relevante în domeniul turismului, înființate și înregistrate în conformitate cu dispozițiile legale, cu reprezentativitate la nivel național și care nu fac parte dintr-un alt OMD, indiferent de nivel, fiind un organism cu rol în realizarea și implementarea strategiei de dezvoltare și marketing turistic a destinației România.
sursa: turism.gov.ro/ 23 iunie 2022
–––––––
Zece creatori de conținut intră în competiția de promovare a Ținutului Buzăului
Primul reality show în social media din România începe vineri, la ora 8, în București. Zece creatori de conținut vor porni alături de urmăritorii lor de pe Instagram într-o competiție de 5 zile în urma căreia sunt provocați să descopere frumusețea autentică a Buzăului.
Cele cinci echipe sunt formate din: Adrian Dan și Noemi Meilman (The Rocks), Ana Rubeli și Radu Niță (Aventurierii), Cristian Șimonca și Cristi Dandeș (Cireșarii), Emilia Morariu și Amalia Martiniuc (Mândruțele) și Dan Posea și Ana Dumitru (Exploratorii).
Competiția se desfășoară în cel mai nou Geoparc Internațional UNESCO din România, Ținutul Buzăului. Probele la care vor fi supuși concurenții includ istoria, îndemânarea practică, creativitatea și calitățile fizice. Influencerii primesc puncte când descoperă locurile cu ajutorul indiciilor primite, când ajung rapid la soluțiile corecte și când îndeplinesc sarcinile de pe traseu. Cei care urmăresc probele pe Instagram se pot implica activ și pot primi premii. Transmisiunea va fi live și pe Facebook în fiecare seară.
Ultima zi vine cu o cursă contra cronometru pentru câștigarea competiției Treasure Games in The Park. Câștigătorul va fi anunțat în septembrie pe contul de YouTube Cronicari Digitali.
Pentru a urmări show-ul, hastagul #CronicariDigitali vă stă la dispoziție.
Proiectul este creat de Cronicari Digitali, brandul cultural al Zaga Brand și Asociația Human Made Art (HUMART).
sursa: zagabrand.ro /22 iunie 2022
–––––––
Școala de la Piscu
European Heritage Award / Europa Nostra Award 2022 este premiul acordat Muzeului-Atelier Școala de la Piscu.
Muzeul-Atelier Școala de la Piscu anunță oficial că se află printre câștigătorii premiilor European Heritage Awards/Europa Nostra Awards 2022, devenite în ultimii ani cele mai prestigioase distincții pentru profesioniștii patrimoniului cultural din Europa. Școala de la Piscu s-a remarcat la secțiunea ”Educație, Formare și Meșteșug”.
În anul 2022, au fost premiate 30 de proiecte din 18 țări europene, în cadrul a 5 secțiuni. Dintre acestea 3 sunt din România. Este o ediție jubiliară care marchează 20 de ani de decernare a premiilor Europa Nostra.
Începând cu 11 august iubitorii patrimoniului cultural din toată Europa vor fi invitați să voteze pentru Premiul Publicului care va fi acordat unei singure inițiative, din cele 30 de proiecte câștigătoare.
Echipa Muzeului-Atelier Școala de la Piscu, condusă de Adriana și Virgil Scripcariu, dedică acest premiu tuturor celor care au participat la realizarea proiectului, pentru încrederea și sprijinul lor de-a lungul timpului, mentorilor, dar și tuturor celor care se implică cu efort, conștiință și altruism pentru ocrotirea și promovarea patrimoniului cultural din spațiul românesc.
sursa: școaladelapiscu/ 30 iunie 2022
–––––––
Litoralul românesc- prețuri mari și lipsă de personal
Prețurile mari de pe litoralul românesc nu vin la pachet cu servicii de calitate. Dragoș Anastasiu, proprietarul Eurolines, descrie turismul de pe litoral ca fiind „scump și prost”.
În lunile aprilie și mai, stațiunea Mamaia este mai ieftină decât litoralul bulgăresc, dar în weekend-uri și în luna august, prețurile sunt nejustificate. Majorarea costurilor pentru materiile prime cu 30, chiar 50% a dus inevitabil la creșterea prețurilor.
Industria turismului este afectată și de o criză de personal fără precedent care se va răsfrânge asupra calității serviciilor. Cei mai mulți lucrători din HoReCa s-au reorientat spre alte domenii de activitate în ultimii doi ani de pandemie.
Turismul românesc înseamnă și zone precum Delta Dunării, Transilvania, Bucovina, Maramureș sau Țara Făgărașului. Pentru atragerea călătorilor străini, branduri precum Dracula și Untold trebuie folosite.
sursa: profit.ro /19 iunie 2022; profit.ro / 10 iunie 2022
–––––––
Alira Grand Vins despre turismul viticol din România și creșterea exporturilor
Turismul viticol capătă din ce în ce mai mult teren și în România, urmând modelul Italiei sau Franței. Valentin Ivănescu, CEO-ul Alira Grand Vins, consideră că în următorii 5-10 ani, pe lângă spațiile de degustare existente deja, vor fi amenajate și spații de cazare.
Compania a deschis în județul Constanța, crama Aliman în urma unei investiții de 5 milioane de euro. Linia de procesare de ultimă generație și sursele regenerabile de energie au fost construite cu ajutorul finanțării publice obținute de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Compania Alira Grand Vins și alți producători locali au atras fondurile unui partener din Cehia care a făcut investiții de 5,2 milioane euro, cu 2,5 milioane euro din fonduri europene, într-o cramă ce va produce și procesa vinurile.
–––––––
Ziua Universală a iei sărbătorită pe 24 iunie
Ia, principala piesă a costumului românesc, a fost inițial confecționată din in sau cânepă, iar mai târziu din mătase și bumbac. Cămașa tradițională românească de sărbătoare este împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Motivele geometrice și inspirate din natură folosesc două-trei nuanțe cromatice.
La Blouse Roumaine, comunitatea care a adus ia în actualitate, a creat și inițiat Ziua Universală a Iei, celebrată anual pe 24 iunie, de Sânziene.
Nata Albot promovează, de asemenea, cămașa tradițională prin evenimentul IA MANIA, festival în cadrul căruia se va desfășura un curs de patrimoniu cultural și patriotism în satul Holercani.
sursa: instagram.com / 24 iunie, icr.ro /24 iunie
–––––––
Cele mai apreciate preparate din România
România ocupă locul patru în topul Taste Atlas al celor mai gustoase preparate din lume. Italia, Grecia și Spania sunt pe primele locuri.
Bucătăriile au fost votate de internauți, iar România a obținut scorul de 4,57. Cele mai iubite mâncăruri sunt mititeii, cozonacul, borșul, pasca, mămăliga și ciorba de fasole. Din fiecare țară au fost alese 30 de feluri de mâncare, băuturi și alte produse alimentare specifice.
sursa: tasteatlas.com / iunie 2022
–––––––
Nomazii digitali pot fi scutiți de plata impozitelor în România
Fenomenul nomazilor digitali a luat amploare odată cu izbucnirea pandemiei COVID-19.
Pentru a veni în sprijinul celor care își doresc să îmbine călătoriile cu munca la distanță, deputatele Diana Buzoianu și Gabriela Horga au depus un proiect de lege prin care vor să clarifice regimul fiscal al nomazilor digitali. Cei care doresc să lucreze din România pentru o companie din afara Uniunii Europene, vor fi scutiți, pentru primele 6 luni, de plata impozitului veniturilor din afara României, plata contribuțiilor de asigurări sociale și a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate și stabilirea regimului juridic fiscal al nomadului digital. După o ședere mai lungă de 183 de zile, nomadul digital va fi considerat rezident fiscal.
Andreea Gheorghe, managing partner în cadrul Nestlers Group, este de părere că, pentru ca o persoană să fie considerată nomad digital, trebuie să aibă un salariu lunar brut de minimum 3.600 euro și să contribuie la asigurările sociale de sănătate.
sursa: zf.ro / 5 iunie 2022
–––––––
Programul „Străzi deschise – București Promenadă urbană” continuă și se extinde și în Drumul Taberei
Proiectul străzilor deschise organizat de ARCUB a ajuns și în Sectorul 6, între Valea Ialomiței și Valea Argeșului. În perioada 18-19 iunie și 25-26 iunie o parte din cartierul Drumul Taberei a fost deschis doar pietonilor. Oamenii s-au bucurat de spectacole de teatru și dans, concerte și ateliere de joacă pentru copii.
Primarul Ciprian Ciucu susține inițiativa culturală, conștient de nevoia bucureștenilor de a petrece timp de calitatea în aer liber în Sectorul 6. Financiar, programul popularizat de ARCEN și implementat de Primăria Capitalei se autosusține.
sursa: mediafax.ro / 17 iunie 2022; hotnews.ro / 18 iunie 2022
–––––––
Clădiri renovate de voluntari într-un sat din Banat
Proiectul Color the Village/ Colorează Satul al Asociației Acasă în Banat, se ocupă din 2019 cu renovarea clădirilor din satele bănățene. Anul acesta, peste 400 de voluntari români și străini s-au mobilizat pentru renovarea a 30 de fațade din satul Fărășești, comuna Pietroasa.
Toate clădirile centrale, printre care școala și grădinița, au fost renovate în trei zile de voluntari ai Consiliului Județean Timiș, voluntari ai Prefecturii Timiș și tineri de la Liceul de Arte din Timișoara. Moara de apă din localitate și biserica baptistă construită în 1936 au fost recondiționate cu eforturile sătenilor și voluntarilor.
Particularitățile decorative ale caselor și porților, mediul și bucatele tradiționale creează în comunitatea Fărășești bazele unui turism sustenabil. Proiectului i s-au alăturat Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș care s-a ocupat de mesele gătite tradițional pentru voluntari și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului și Facultatea de Horticultură și Silvicultură care au ajutat la plantarea florilor de sezon la casele renovate.
Edițiile precedente au avut loc în Eftimie Murgu (2019), Racovița (2020) și Ilidia (2021).
mediafax.ro / 13 iunie 2022
–––––––
Tabăra de sculptură din Măgura se adaptează erei digitale
Tabăra Măgura din Buzău, muzeu în aer liber, a trecut printr-un proces de reamenajare în urma căruia cele peste 250 de statui sunt iluminate prin leduri alimentate de la panouri solare. Au fost instalate camere video care filmează în permanență, iar fiecare statuie este prevăzută cu un cod QR prin care turiștilor li se oferă informații despre autor și povestea lucrării direct pe telefon.
Investiția s-a ridicat la 500.000 de lei, bani veniți de la Consiliul Județean Buzău.
Povestea ansamblului de statui a început în anul 1970, când sculptorul Gheorghe Coman a decis înființarea a ceea ce urma să marcheze 16 veacuri de atestare documentară a orașului Buzău. 163 de sculptori au lucrat la operele care întregesc colecția din poienile de la Măgura.
sursa: adevarul.ro / 15 iunie 2022
–––––––
Cât au cheltuit românii pe vacanțe în străinătate în primele patru luni ale anului 2022
Ridicarea restricțiilor a deschis apetitul românilor pentru călătorie. Datele BNR arată că românii au cheltuit 1,9 miliarde de euro pe vacanțe în străinătate în ianuarie-aprilie 2022, dublu față de perioada similară a anului trecut. Cifrele au depășit nivelul înregistrat în 2019, când, în urma deplasărilor în străinătate din ianuarie-aprilie, circa 1,2 miliarde de euro au fost cheltuite.
Circa 2 milioane de pasageri au ajuns în primele trei luni pe aeroportul Henri Coandă, cel mai mare aeroport din țară, față de doar 630.000 de pasageri din primele trei luni ale anului precedent.
Străinii au lăsat în România 976 milioane de euro în primele patru luni din 2022, față de 415 milioane de euro în primele patru luni din 2021.
sursa: stiripesurse.ro/ 22 iunie 2022
–––––––
Cât cheltuiește un turism străin în România
Conform Institutului Național de Statistică, numărul turiștilor cazați în structurile de cazare colective în trimestrul I 2022 a fost de 232.400. Aceștia au cheltuit în total 573,1 milioane lei, cu o medie de 2.465 lei/ persoană.
Mai mult de jumătate dintre turiști (52,4%) au călătorit pentru afaceri și au cheltuit 56,2% din totalul cheltuielilor. Cei care au călătorit în scop personal (47,6%) au cheltuit 43,8% din total.
Pentru călătoriile de afaceri, ponderea principală a cheltuielilor este reprezentată de cheltuielile pentru cazare (49,4%), la care se adaugă sumele cheltuite în restaurante și baruri, târguri, parcuri de distracții, cazinouri și săli de jocuri și sumele destinate cumpărăturilor și închirierii de autoturisme. Pentru călătoriile în scop personal, turiștii au cheltuit pentru cazare 42,1% din totalul sumei cheltuite.
Din totalul celor sosiți în România, 38,9% și-au organizat sejurul printr-o agenție de turism, iar 34,9 și-au organizat singuri sejurul, 18,2% au optat pentru alte modalități de organizare a călătoriei, în timp ce 8,0% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu cât şi printr-o agenție de turism.
sursa: wall-street.ro / 17 iunie 2022
–––––––
Parteneri:
Obiective turistice clujene, pe lista rutelor promovate prin P.N.R.R
Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Economiei, Energiei Și Mediului De Afaceri au inițiat la nivel național, o serie de proiecte pentru promovarea de rute turistice și culturale, urmărind atât creșterea atractivității zonei, cât și punerea în valoare a moștenirii istorice.
Ministerul Economiei, Energiei Și Mediului De Afaceri a inițiat o serie de proiecte la nivel național, având ca scop punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu, culturale și de artă, odată cu dezvoltarea turismului și stimularea dezvoltării economice și sociale locale.
Consiliul Județean Cluj, prin Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj a propus pentru acest proiectul un număr de 4 rute culturale. Turiștii vor avea la dispoziție o listă cu informații utile precum: denumirea rutei, tematica, descrierea obiectivelor turistice, lungimea traseului și timpul necesar rutei, localități de tranzit și posibilitățile de transport, unități de cazare și alimentație, activități de agrement și respectiv centre de informare turistică din imediata apropiere.
Ca urmare a documentației depuse, Serviciul Relații Internaționale și Afaceri Europene în Domeniul Turismului a recunoscut toate cele 4 rute, drept Rute Cultural Turistice dezvoltate pe plan local. Astfel, suntem invitați să vizităm Ruta Clujul Ecumenic cu biserici și catedrale din Cluj-Napoca, Feleacu, Turda, Fizeșu Gherlii, Gherla, Dej și Vad, Ruta Clujul Etnografic cu Muzeul Etnografic, Parcul Etnografic Romulus Vuia și Muzeul Poarta de su’ Feleac din Cluj-Napoca și alte muzee și case memoriale din satele învecinate, Ruta Bisericilor de Lemn și Ruta Bisericilor Fortificate.
Inițiativa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene vizează promovarea a 12 rute turistice/ culturale în vederea creșterii atractivității zonei, ruta satelor cu arhitectură tradițională.
Trei dintre obiectivele turistice propuse de Consiliul Județean Cluj au fost incluse de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în lista rutelor turistice/culturale ce urmează a fi promovate cu ajutorul fondurilor europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Astfel, în urma demersurilor întreprinse în acest scop de forul administrativ județean, a fost admisă, în Ruta bisericilor de lemn, Biserica de lemn din Chiraleș, aflată în incinta Parcului Etnografic ,,Romulus Vuia” din Hoia. De asemenea, Traseul gastronomic Țara Călatei și Traseul gastronomic Țara Moților vor fi incluse în Ruta gastronomiei tradiționale românești.
În ceea ce privește principalele activități de promovare, acestea cuprind digitalizarea siturilor incluse în cadrul rutelor, crearea unei aplicații dedicate vizitatorilor, marcarea și semnalizarea rutei/ siturilor incluse în cadrul rutei, dar și crearea unei oferte culturale comune. Pentru Traseul gastronomiei tradiționale românești, demersurile întreprinse în vederea promovării cuprind, printre altele, și activități de cercetare pentru dezvoltarea rutei pe teritoriul României, marketing, management și digitalizare, dezvoltare și livrare a ofertei culturale.
La nivelul întregului județ, Clujul are pe lista aprobată spre finanțare de către Minister nu mai puțin de nouă obiective pentru promovare, respectiv trei pentru restaurare. Astfel, pentru promovare: ruta castrelor romane, ruta cetăților, ruta curiilor, ruta gastronomiei tradiționale românești, ruta satelor cu arhitectură tradițională și ruta bisericilor de lemn; pentru restaurare: ruta castrelor romane, ruta curiilor și ruta satelor cu arhitectură tradițională.
sursa: Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj pentru Observator Turistic
–––––––
Finanțări:
Fondul de modernizare sprijină sectorul energetic prin 2,4 miliarde de euro pentru România și alte șase țări
Fondul pentru modernizare oferă 2,4 miliarde de euro pentru a îmbunătăți sistemele energetice a șapte țări, pentru a le reduce emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul industrial, energetic și al transporturilor și pentru a le sprijini să îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030.
Câteva dintre investițiile sprijinite de fond sunt: construirea a opt parcuri fotovoltaice și a două turbine cu gaz cu ciclu combinat, care vor înlocui lignitul cu surse regenerabile de energie și gaz pentru generarea de energie electrică și modernizarea rețelelor de energie electrică în România, modernizarea sistemelor de iluminat public și creșterea eficienței energetice în Cehia, producția de electricitate din surse regenerabile de energie în Croația și îmbunătățirea eficienței energetice în industrie în Polonia.
Investițiile au fost confirmate în România (1 391,6 milioane EUR), Cehia (520 milioane EUR), Polonia (244,2 milioane EUR), Lituania (85 milioane EUR), Ungaria (74,3 milioane EUR), Slovacia (49,5 milioane EUR) și Croația (40 milioane EUR).
sursa: romania.representation.ec.europa.eu / 8 iunie 2022
–––––––
15 startupuri verzi din România vor primi un grant de 5.000 de euro
Black Sea ClimAccelerator 2022- Acceleratorul startupurilor verzi este programul lansat de Impact Hub Bucharest cu ajutorul EIT Climate-KIC.
Obiectivul principal este atingerea neutralității climatice în Europa. Programul oferă sprijin pentru accelerarea soluțiilor din 3 stadii diferite de dezvoltare, acces la know-how, o rețea de consultanți, mentori și investitori și o finanțare totală de 300.000 de euro.
42 de startapuri din România și Bulgaria sunt așteptate să se înscrie la workshop-urile de modelare de business, marketing, vânzări, management financiar, consultanță de business și pregătire pentru investiții, mentorat individual, sesiuni de pitching, peer sharing și evenimente internaționale.
EIT Climate-KIC oferă 5.000 de euro pentru 16 startupuri din România și workshop-uri de modelare de business și validare a soluției pe piață.
sursa: impacthub.ro / iunie 2022
–––––––
Știri externe:
Record cu un factor de încărcare de 95% pentru compania aeriană irlandeză Ryanair
Ryanair a transportat în luna iunie 15,9 milioane de pasageri, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut când doar 5,3 milioane de pasageri s-au urcat la bordul aeronavelor companiei. Este cea mai aglomerată lună a sa din toate timpurile.
Au fost operate peste 88.500 de zboruri, factorul de încărcare crescând de la 92% în luna mai, când a transportat 15,4 milioane de pasageri, la 95%. Pentru această vară, reprezentanții Ryanair se așteaptă să transporte cu 15% mai mulți pasageri decât în vara din 2019. Pentru anul care se încheie în martie 2023, un record de 165 de milioane de pasageri vor fi transportați de compania aeriană low cost.
–––––––
Industria turismului din Europa se confruntă cu provocarea lipsei de personal
Industria turismului resimte din plin lipsa forței de muncă. Toate destinațiile turistice clasice precum Italia, Spania, Grecia și Franța au nevoie de ospătari, bucătari și personal pentru curățenie.
Deschiderea granițelor și valul de turiști din nordul Europei amplifică criza muncitorilor care va duce la închideri ocazionale și afectarea calității serviciilor.
În Spania, unele restaurante și-au scurtat cu o zi programul de lucru, funcționând numai 4 zile pe săptămână. Sectorul turismului reprezenta 12,4% din economia țării înainte de pandemie. Deși rata șomajului este de 13,65%, există aproximativ 50.000 de locuri de muncă vacante.
În Italia, patru din zece locuri de muncă rămân neocupate. Angajatorilor care încheie contracte conforme și favorabile li se oferă o primă de 2.000 până la 6.000 de euro. În Grecia, peste 50.000 de posturi sunt vacante. Se recrutează chiar pensionari și profesori part-time. Croația este lipsită de 10.000 de muncitori, în condițiile în care turismul reprezintă o cincime din PIB-ul țării.
sursa: zf.ro / 18 iunie 2022
–––––––
Topirea ghețarului Khumbu pune în pericol tabăra de bază de pe Everest
Autoritățile din Nepal vor să mute tabăra folosită de până la 1.500 de persoane în sezonul de alpinism de primăvară, situată pe ghețarul în proces de topire Khumbu.
Tabăra situată la o altitudine de 5.364 de metri va fi relocată cu 200-400 de metri mai jos din cauza tot mai multor crevase care apar și pun în pericol alpiniștii. Adaptarea la aceste condiții de mediu sunt necesare pentru sustenabilitatea afacerii alpinismului. Încălzirea globală topește și micșorează cu rapiditate ghețarul Khambu, dar și alți ghețari din Himalaya.
Potrivit unor cercetători din Marea Britanie, ghețarul pierde 9,5 milioane de metri cubi de apă pe an. Topirea stâncilor de gheață destabilizează ghețarul, resturile de bolovani și roci se mișcă și cad, iar cantitatea de apă crește în continuare.
Cantitatea de combustibili precum kerosenul și gazul folosite pentru gătit și încălzire are impact asupra ghețarului.
Adrian Ballinger, fondatorul companiei de ghizi montani Alpenglow Expeditions, a declarat că este de acord cu mutarea taberei, estimând că în viitor vor avea loc mai multe avalanşe şi căderi de gheaţă şi pietre în zona actualei tabere. Oficiali nepalezi vor ca tabăra să fie mutată până în anul 2024.
sursa: bbc.com / 17 iunie 2022
–––––––
Organizația Mondială a Turismului și Organizația Mondială a Sănătății- coaliție pentru sănătate și turism
Pandemia COVID-19 a demonstrat importanța sustenabilității atât în domeniul economic, cât și în sistemele de sănătate publică. Cele două organizații ale ONU, OMT și OMS, au recunoscut necesitatea comunicării și colaborării în urma situației de criză provocate de pandemie. În cadrul celei de-a opta reuniuni care a avut loc în Muntenegru, OMT a prezentat argumentele pentru promovarea sănătății și a turismului durabil în țările mici, inclusiv în cele 11 țări europene cu mai puțin de 2 milioane de locuitori.
Secretarul OMT, Zurab Pololikashvili, a declarat în cadrul întâlnirii că orice criză care amenință sănătatea, siguranța și securitatea oamenilor, a comunităților și a mediului, este, de asemenea, un risc major pentru turism.
Evenimentul a fost organizat în jurul temei „Către o mai bună sănătate și bunăstare în țările mici din Regiunea Europeană a OMS” și s-a concentrat pe urgențele (prevenirea, pregătirea, răspunsul și recuperarea sistemului de sănătate) și dezvoltarea turismului responsabil și sănătos.
În urma întâlnirii a fost adoptată „Declarația Muntenegrului” care atestă că sănătatea și turismul sunt profund interconectate, iar deschiderea călătoriilor și a turismului este esențială pentru redresarea economică, pentru locurile de muncă și mijloacele de trai din țările mici.
OMT și OMS au menținut o puternică legătură de la izbucnirea pandemiei, iar OMS a participat la Comitetul pentru criza globală a turismului, creat în martie 2020 pentru a ghida sectorul turismului și a formula un răspuns la provocarea fără precedent a pandemiei COVID-19 și pentru a reporni turismul cu ajutorul unor decizii bazate pe date și pe dovezi științifice.
sursa: unwto.org / 17 iunie 2022
Statistici:
Statisticile lunii mai în industria turistică
Comparativ cu luna mai 2021, în luna mai 2022 sosirile în structurile de cazare turistică au însumat 858.300 de persoane, crescând cu 40.9%. La punctele de frontieră, sosirile vizitatorilor străini în luna mai 2022 au crescut cu 153,3% față de luna mai 2021, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români cu 89.8%.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna mai 2022 au crescut cu 36,0% față de luna mai 2021. Dintre turiștii care au înnoptat, 81,7% sunt români, iar 18,3% sunt străini.
Durata medie a șederii a fost de 1,9 zile pentru turiștii români și de 2,2 zile pentru turiștii străini, în luna mai 2022.
Perioada 1 ianuarie- 31 mai 2022 a înregistrat 3.346.900 de persoane care au sosit în România, cu 35,6% mai mult față de perioada 1 ianuarie-31 mai 2021. Înnoptările pentru aceeași perioadă a anului 2022 au reprezentat 83,4% pentru turiștii români, în timp ce pentru turiștii străini, procentul a fost de 16,6%.
sursa: insse.ro/ 1 iulie 2022
–––––––