Raport Lunar – Noiembrie 2021

„DE LA FERMĂ LA FURCULIȚĂ”: FERMIERII DIN TRANSILVANIA, FINANȚAȚI CU 65 DE MILIOANE DE EURO PENTRU A APROVIZIONA HOTELURILE ȘI PENSIUNILE DIN ZONĂ

Pe măsură ce turismul mondial evoluează, se vehiculează tot mai des că sustenabilitatea ar putea fi unul dintre elementele cheie care să stea la baza redresării economice post-pandemie în industria turismului. Un raport Euromonitor arată că România se află pe locul 28 în lume în ceea ce priveşte sustenabilitatea turismului, însă la anumite aspecte, precum sprijinirea comunităţilor locale, suntem încă departe de a ne fi atins potenţialul maxim. Strategii precum „de la fermă la furculiţă” sunt momentan prea rar implementate la nivel naţional. 

România se clasează pe locul 28 în lume în ceea ce priveşte sustenabilitatea în domeniul turismului. Experţii Euromonitor au analizat 99 de ţări din prisma sustenabilităţii ecologice, sociale şi economice, a riscului de ţară, precum şi a cererii actuale de servicii de turism, transport şi cazare sustenabile. După calculele finale, România s-a clasat în faţa unor ţări cu greutate, precum Australia, Grecia, Italia, Japonia sau chiar Marea Britanie, ori SUA, ţară care a şi dat naştere conceptului „Farm-to-Table”. Conceptul culinar ecologic „de la fermă la furculiţă” îşi face loc şi în România.

Adesea numit „de la fermă la furculiţă”, „de la fermă la consumator” sau „de la fermă la masă”, acest demers câştigă tot mai multă popularitate în ţările din Vest, în vreme ce în România se dezvoltă încă timid. Tendinţa de a consuma produse locale s-a născut atât din dorinţa de a susţine micii antreprenori, fermierii locali şi implicit a încuraja dezvoltarea agriculturii, dar şi pentru a avea cât mai multe produse „de origine controlată”. În afara României, tot mai multe hoteluri şi pensiuni, inclusiv unele de lux aflate pe insule private, şi-au făcut propriile grădini de legume sau chiar mici ferme, pentru a se asigura că oaspeţii lor consumă produse locale, verificate şi de cea mai bună calitate. Pentru unii a devenit chiar un mod de viaţă, iar la nivel de UE se acordă o importanţă tot mai mare acestei iniţiative, în urmă cu mai bine de un an fiind inclusă în Pactul Ecologic European prin Strategia „Farm2Fork” dezvoltată de Comisia Europeană. Susţinătorii acestui demers consideră că mâncarea astfel preparată este sigură, hrănitoare şi de înaltă calitate, standardul global pentru durabilitate. 

Printre cei care se implică în propulsarea conceptului „Farm-to-Table” în Romania se află fundaţia PRO Economica, organizaţie ce urmăreşte crearea unui lanţ auto-sustenabil în agricultură şi stimularea a trei domenii interdependente: turism, agricultură şi comerţ, investind zeci de milioane de euro, fonduri nerambursabile, în mai multe proiecte turistice din Transilvania. Prin proiectele de dezvoltare a regiunii în trei paşi se numără şi finanţări acordate crescătorilor de animale şi producătorilor de legume, fructe, lactate şi miere. Peste 5000 astfel de micro-proiecte au fost susţinute de Pro Economica, acordându-se peste 65 milioane de euro micilor agricultori prin proiecte în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Alte poveşti de succes finanţate de Fundaţia Pro Economica sunt Programul Câmpia Mureşului şi Programul Câmpia Bistriţa-Cluj, în cadrul cărora s-au finanţat sute de proiecte în valoare totala de circa 7.5 milioane de euro. Cu banii primiţi, fermierii şi-au achiziţionat utilaje precum tractoare, remorci, cositoare sau şi-au amenajat sere în care să cultive mai eficient legumele. 

Demersul final prevăzut în proiectele fundaţiei constă în finanţarea unor investiţii mari din zona turismului, care să încheie cât mai armonios acest circuit de producţie, procesare şi desfacere, prin integrarea serviciilor şi produselor locale în oferta turistică. 

Finanţări de circa 54 de milioane de euro au fost până acum acordate pentru dezvoltarea şi înfiinţarea unităţilor de cazare. 

„În contextul în care se pune tot mai mult accent pe sustenabilitate, durabilitate şi calitate, trebuie să ne amintim cu toţii de micii fermieri, ce sunt de fapt parte foarte importantă din soluţie, nu din problemă. Aceştia trebuie sprijiniţi şi încurajaţi să îşi continue activitatea, fiind necesar totodată să le fie arătate posibilităţile de dezvoltare şi dovezi palpabile că lucrurile se mişcă în direcţia bună. Ca atare, planurile noastre prevăd investiţii în zona turismului, hoteluri, pensiuni şi unităţi gastronomice care să integreze în oferta lor produse naturale, de origine locală. Primele proiecte prind deja contur şi se aşteaptă să fie finalizate în termen de maxim 2 ani.” a declarat Monika Kozma, Director Executiv Fundaţia Pro Economica. 

Un exemplu de succes al acestor proiecte este ferma familiei Sandor din comuna Mereşti, judeţul Harghita, care include o unitate de procesare a laptelui din care rezultă brânzeturi şi delicatese precum brânza cu leurdă şi paprika, rulada de brânză cu chimen, brânza de capră cu cultură de mucegai, servită alături de dulceaţă de zmeură. Brânzeturile familiei Sandor sunt degustate de oaspeţii micii pensiuni pe care au construit-o în comuna Mereşti, dar şi la hoteluri mari din zonă precum Castelul Daniel sau la târguri din Bucureşti.

Sursa: adevarul.ro

————————————

OAMENII DIN „REȚEAUA BINELUI” TRANSFORMĂ SATELE DIN TRANSILVANIA ÎN ADEVĂRATE COMORI. 

Natura și satele care încă își păstrează farmecul de veacuri sunt adevărate comori și sunt ale noastre. Sunt țări care, în goana după dezvoltare, le-au distrus. Trebuie să învățam din greșeala lor și să salvăm ce mai e de salvat. Asta e o parte din ce încearcă să facă oamenii din rețeaua binelui.

Mihai Barbu a pus pe harta turismului un loc din Transilvania. Mihai a studiat în Anglia și a fost antrenor pentru mari campioni din Europa. A locuit câțiva ani și în Danemarca. S-a întors în Apoș, a pus pe picioare o herghelie și face trasee cu turiști, în special străini dornici să cunoască România.

William Blacker a venit în zonă în primele zile după Revoluție. Fascinat de ritmul pe care îl are viața departe de frenezia lumii moderne, a rămas să trăiască aici, a scris o carte despre noi și într-o zi a fost chemat la Palatul Buckingham pentru a-i vorbi prințului Charles despre aceste locuri. Un an mai târziu, prințul a venit prima dată în România. Împreună cu Mihai scot acum la lumină bogățiile ascunse aici și se luptă să-i convingă pe oameni să nu distrugă natura.  

Agricultura intensivă duce la dispariția biodiversității, iar în lanțul trofic, odată pierdute niște verigi sunt foarte greu de recuperat.  „Păsările pe care le vezi aici peste tot, în Anglia aproape nu mai există, dar existau înainte. Și totul a fost distrus de o viziune pentru viitor” ne împărtășește William. „Prințul nostru e foarte legat și el de ideea asta că am distrus și nu e bine nici pentru noi, nici pentru lumea largă”.

Împreună cu prințul Charles au construit, la marginea satului, o țiglărie pe care au donat-o localnicilor. Aici vin studenții de la arhitectură să facă practică. „Ăsta a fost un proiect făcut ca să păstrăm istoria și tradiția de aici. Și arhitectura tradițională să nu fie stricată și să nu se piardă tehnologia, mâna de lucru” mai spune William Blacker. 

Totul se face cu oamenii din zonă, care câștigă astfel ceva bani și se pot apuca și ei de turism în casele care încă sunt bine conservate.

Pe Valea Hârtibaciului, mocănița șuieră încărcată cu turiști. De 13 ani, o mână de voluntari își dau toată silința să țină linia de 7 kilometri în viață. Mihai Blotor, 39 de ani, este cel în jurul căruia se învârte povestea mocăniței. În 2008 a înființat Asociația Prietenii Mocăniței și a început să repare linia. A făcut rost de vagoane și o locomotiva și plimbă turiști. „E cel mai vechi vagon de mocăniță din România, produs în 1880. Îl avem din Elveția. Este singurul vagon salon din România” explică el. Banii din bilete se duc în materiale și investiții. În timp, în jurul său s-au adunat voluntari. Au trecut sute până acum pe aici. Unii au rămas. Diana a fost studentă la management iar acum este prima femeie conducător de locomotivă cu abur din istoria țării. 

Acum, au accesat fonduri europene pentru o nouă locomotivă, iar mocănița circulă în fiecare weekend și cară sute de curioși, oameni care descoperă aceste locuri și lasă bani aici, bani care ajută comunitatea locală să se dezvolte. Cristi Cismaru coordonează organizarea brunch-ului, care azi are loc în curtea lui Carmen Lungu. Carmen a studiat în Olanda, iar acum lucrează la un proiect european prin care se finanțează dezvoltarea micilor comunități rurale. 

Ideea brunch-urilor a pornit în urmă cu 15 ani și de atunci Cristi a organizat sute în toată țara. „E complicat să îi atragi pe oameni să le zici: ‘Am un muzeu. Hai să vezi ce muzeu cool am’. Dar le zici: ‘Am o salată de castraveți roșii acum făcută..’. Se gândesc. ‘Am chef sau nu?’. Mâncarea asta e atracție prin imagine și gust. Pentru că gustul nu are nevoie de traducere. După ce le dai ceapa și castravetele îi duci și la muzeu” adaugă Cristi. 

Cei care vor să participe se înscriu din timp pe listă. Se plătește o taxă, care în mare parte rămâne la gospodinele care pregătesc bunătățile. Georgiana este una dintre el. Mai mult, ea vinde produsele țăranilor din Mărginimea Sibiului și tocmai a accesat fonduri europene pentru a extinde afacerea. „Să reușim să facem un lanț scurt între producători și consumatori” spune ea. 

Turiștii sunt încântați să descopere mâncarea tradițională – „e foarte bună ideea să explici ce avem în Transilvania. Suntem foarte norocoși că am găsit locul acesta.” Fiecare brunch a fost gândit cu trei părți: mâncare gătită de oamenii locului, un atelier în care cei mici își confecționează amintiri, iar la final un tur al zonei. Și de fiecare dată se susține o cauză. Turiștii care au mâncat acum au plătit și masa pentru un grup de 50 de bicicliști nevăzători.

În jurul Sibiului, prinde contur o comunitate care scoate în față satul și tradițiile locului, avantajul traiului în natură, sănătos, ajută comunități, se ajută între ei, dau valoare acestor locuri. Se dezvoltă cu bani europeni. E o Românie vie, care funcționează, iar exemplul ei e demn de urmat și de alții. Oamenii de aici au descoperit și înțeles frumusețea și valoarea acestor locuri. Mulți s-au întors din străinătate pentru a face lucruri aici, alții au renunțat la job-uri, s-au reinventat și au pus pe picioare mici afaceri.

Sursa: stirileprotv.ro

————————————

DIGITALIZAREA ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI

Odată cu restricțiile aferente perioadei de lockdown, autorităţile şi companiile s-au văzut puse în situaţia de a găsi diverse modalităţi de a-şi digitaliza rapid operaţiunile şi de a gestiona cât mai eficient criza bruscă, în vreme ce populația a trebuit la rândul ei să îmbrățiseze forțat toate schimbările. 

Un studiu efectuat de către specialiștii Tech Academy, denumit IT Bootcamp, relevă faptul că educația, administrația publică, industria ospitalității, serviciile bancare, precum și afacerile de livrări și domeniul relaţiilor cu clienții sunt printre cele care s-au schimbat cel mai mult în ultimul an și jumătate. 

Astfel, dată fiind nevoia evidentă de cursuri IT pentru cetățeni, a apărut proiectul Tech Academy, al cărui principal obiectiv este de a contribui activ la digitalizarea forței de muncă din România. Fiecare cursant va beneficia de 10 ore de consiliere profesională pentru stabilirea acțiunilor viitoare și identificarea nevoilor de instruire conform aptitudinilor actuale. Ulterior, toți cursanții vor participa la IT Bootcamp, un program accelerat de 80 de ore de dezvoltare a competențelor digitale. Tech Academy oferă cursuri gratuite online pentru peste 660 de români.

Acest demers poate fi benefic și sectorului turistic, pe multe planuri, ajutând dezvoltarea comunităților locale.

În acest ultim an, întregul mapamond a trebuit să se adapteze din mers la toate schimbările apărute de multe ori peste noapte, la noi realități. Viteza de reacție și ajustare la noi paradigme, accesibilitatea și digitalizarea au fost și rămân în continuare cuvintele cheie ale perioadei COVID-19. În România, o țară care nu excela neapărat la domeniul digitalizării mediului de afaceri, fie că ne referim la relația cu statul, cu consumatorii sau cu angajații, schimbările aduse de pandemie sunt cu atât mai evidente. Companii mai mici sau mai mari din diverse domenii, instituțiile publice, grădinițe, școli, universități și multe altele au fost forțate să se adapteze, să se maturizeze forțat, să facă un mare salt către digitalizare pentru a își putea continua operațiunile.

Ce industrii și afaceri din România au fost forțate de pandemie să se digitalizeze?

–HORECA: Cumpărăturile din magazine și mesele la restaurant au fost înlocuite prin comenzi online, livrate la domiciliu.

Aplicațiile ce asigurau livrarea la domiciliu s-au bucurat de o creștere bruscă a cererii, antreprenorii din domeniu fiind nevoiți să își îmbunătățească platformele, astfel încât să răspundă rapid clienților, să le asigure o experiență de utilizare facilă și să își lărgească oferta de produse. Colaborări strânse cu livratorii au avut și restaurantele, forțate să își îmbunătățească strategia de „delivery”, concentrându-se pe ambalarea optimă a produselor și livrarea lor în cel mai scurt timp.

– Târguri și evenimente virtuale

Pandemia a adus și soluții tehnice performante cu ajutorul cărora se pot organiza evenimentele digitale. Vfairs.com este o astfel de platformă cu birouri pe mai multe continente, dar există și companii românești care au transformat cu succes evenimentele fizice în experiențe virtuale. GodMother, cu sediul în București, a organizat exclusiv în mediul virtual în 2021 – ConstructFest și deja a doua ediție online pentru AgriBusiness – Târgul Virtual de Agricultură. Ambele au reunit un număr mare de companii expozante din domeniu, precum și speakeri reprezentativi, din țară și străinătate. 

–Call center-urile: De la interacțiunea față în față sau prin telefon la chatbots.

Call center-urile și afacerile care implicau interacțiune telefonică au implementat și sisteme de chatbot pentru a prelua apelurile care nu necesită asistență detaliată. Dat fiind că angajații lor au fost nevoiți să lucreze de acasă și nu mai aveau neapărat mediul propice pentru a prelua apelurile clienților, discuțiile s-au mutat pe chat-uri online, iar pentru o serie de întrebări frecvente întâlnite de-a lungul vremii, au fost dezvoltate soft-uri automate, așa-numiții ‘chatbots’ care să răspundă utilizatorilor.

–Instituțiile publice, serviciile bancare și serviciile medicale.

Un caz similar cu cel al reducerii birocrației în cadrul instituțiilor publice este și cel al digitalizării serviciilor bancare, unde astăzi poți deschide conturi și efectua operațiuni diverse fără a mai fi nevoie să te prezinți într-o sucursală, ci doar prin video call. Tot prin intermediul unui apel video poți acum consulta și părerea unui medic într-o problemă de sănătate, care nu necesită un consult fizic.

–Educație: Cursuri pe Zoom și platforme de învățare la distanță.

Poate cel mai disputat domeniu care a fost forțat să se digitalizeze este sistemul educațional. Dacă inițial aceste schimbări au fost binevenite și chiar mult-așteptate, dat fiind că în țările mai dezvoltate astfel de platforme de învățare erau deja bine puse la punct, astăzi părinții și copiii de toate vârstele încep să își piardă răbdarea și concentrarea și vor înapoi la cursuri în format fizic.

Pe lângă domeniile mai sus menționate, putem vorbi și despre călătorii și conferințe virtuale. Abilitățile digitale au devenit necesare, inclusiv pentru a descărca certificatul verde, care să permită efectuarea de călătorii turistice, cazări, intrarea în restaurante sau centre comerciale, vizitarea de muzee sau târguri.

Sursa: euvisionturism.ro 

————————————

SE ÎNTORC TICHETELE DE VACANȚĂ PENTRU 2022

Începând cu 2022, angajații instituțiilor de stat vor primi din nou vouchere de vacanță, conform programului de guvernare. Angajaţii din domeniul privat pot beneficia la rândul lor de astfel de vouchere.  

„Tichetele de vacanţă au rol în stimularea circulației turistice interne, începând cu anul 2022, pentru salariații din sectorul bugetar și acoperirea contravalorii tichetelor de vacanță acordate de angajatorii din sectorul privat, în special pentru promovarea turismului rural și balnear; valoarea tichetelor de vacanță va fi de 1450 lei”, se arată în programul de guvernare.

Documentul nu mai menționează faptul că utilizarea voucherelor de vacanță va fi limitată pentru pensiuni agroturistice și stațiuni balneare și că nu vor mai putea fi folosite și la plata sejururilor pe litoral.

Sursa: Capital.ro;

————————————

GALILEO OLIMP RESORT & RESIDENCES A PRIMIT AUTORIZAȚIA DE CONSTRUIRE

Cel de-al doilea proiect de regenerare a zonei de sud a litoralului românesc, Galileo Olimp Resort & Residences, a primit autorizație de construire. Galileo Olimp Resort & Residences va avea o clădire de 5 etaje cu 173 de apartamente. Finalizarea este prevăzută pentru mai 2023.

Certion Property Developers are în plan dezvoltarea unor proiecte rezidențiale premium în zona Neptun-Olimp, a căror investiție totală depășește 45 de milioane de euro, pe o perioadă de 4 ani. Calculul este că stațiunea Neptun-Olimp are cel mai mare potențial de a deveni nucleul regenerării litoralului românesc și că în acest moment sunt mult prea puține unități de cazare de 4 și 5 stele, concentrate în zone aglomerate care adresează un segment mic din clienți și interesante numai pentru perioade limitate, nu pentru întregul an. 

Planul Certion de revitalizare a fost demarat în luna mai anul acesta prin începerea lucrărilor primului proiect al companiei, VOGH Olimp, a cărui structură de 13 etaje a fost recent finalizată. Alături de Vogh Olimp și Galileo Olimp Resort & Residences aflate în construcție, alte 3 proiecte marca Certion – Lago Neptun, Pharos Olimp și Solantis Neptun – urmează a fi lansate în perioada următoare, ducând valoarea totală a proiectelor companiei din sudul litoralului românesc la aproximativ 100 milioane euro.

„Galileo depășește cu mult stadiul de ansamblu rezidențial, transformând felul în care vom experimenta zona Olimp-Neptun și valorificând-o pe întreg parcursul anului. Galileo are amplasarea ideală, lângă pădure dar și la doar 200 m de plajă și va fi rezultatul unei viziuni integratoare de la arhitectura și flexibilitatea spațiului până la calitatea materialelor utilizate și facilitățile extinse”, a precizat Cătălin Scripcaru, CEO Certion.

Sursa: profit.ro

————————————

AEROPORTUL BĂNEASA A FOST REFĂCUT. DESPRE TRAFICUL AERIAN ROMÂNESC ÎN PANDEMIE.

Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa), cel mai vechi din România, situat la doar 9 kilometri de centrul Bucureştiului şi inaugurat în 1920, a ajuns la final cu lucrările de reabilitare, printr-o investiţie totală de 66,6 milioane de lei (fără TVA) şi va fi deschis pentru curse private, charter şi chiar regulate, din martie 2022. Până în 2012, când a fost închis, aeroportul din Băneasa reprezenta „casa” companiilor low-cost, ce transportau 2,4 milioane de pasageri înainte să se mute pe aeroportul din Otopeni. Pista de 3.200 de metri lungime a acestui aeroport era considerată de specialiştii din aviaţie ca fiind cea mai bună din ţară. 

„Lucrările au ajuns la final, am demarat procedura de recepţie la terminarea lucrărilor, ce poate dura două-trei săptămâni dacă totul este în regulă. Avem depuse scrisori de intenţie pentru operare, inclusiv pe curse regulate. Capacitatea aeroportului este de peste 250 de pasageri/oră/flux. Vom putea opera 1 milion de pasageri pe an, dar anul viitor sperăm să avem 300.000-400.000 de pasageri, urmând să creştem în 2-3 ani la 800.000-1 milion de pasageri”, a declarat pentru ZF Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti, ce operează aeroportul din Băneasa. 

Investiţia de 66,6 milioane de lei s-a făcut în cadrul obiectivului “Reabilitarea şi refuncţionalizarea interioarelor clădirilor A,B şi Rotondă de la aeroportul internaţional Aurel Vlaicu”. Firmele care au câștigat contractual sunt Bog’Art SRL (lider de asociere), UTI Grup SA (asociat), UTI FM (subcontractant), garanția lucrării fiind de 73 de luni de la încheierea lucrărilor.

Terminalul aeroportului din Băneasa a fost restaurat la forma pe care o avea în 1952, dar cu tehnologii moderne. În luna iunie a acestui an, chiar dacă aeroportul nu era deschis oficial, au fost operate câteva zboruri private. Zborurile ce au adus echipele de fotbal pentru campionatul Euro 2020 au aterizat şi pe aeroportul din Băneasa. În total sunt cinci porţi de îmbarcare pentru curse interne, internaţionale, zboruri VIP şi pasageri de tranzit.

„Deschiderea oficială pentru traficul de pasageri va fi în trimestrul unu 2022, nu mai târziu de 27 martie, începutul sezonului de vară. Vom opera zboruri interne, regionale, charter, dar putem opera şi avioane mai mari pe curse regulate. Tarifele sunt uşor mai mari decât la Otopeni, dar numai cu 1 euro per pasager şI 1 euro per tonă. Şi, desigur, rămân şi cursele business” – a precizat Valentin Iordache.

Înconjurat din toate părţile de proiecte imobiliare (rezidenţiale, comerciale, clădiri de birouri), aeroportul din Băneasa începuse să fie văzut ca un obstacol în dezvoltarea de proiecte rezidenţiale. De-a lungul anilor, până la închiderea din 2012, aeroportul a fost supus mai multor presiuni imobiliare, chiar se cerea desfiinţarea acestuia. După ce, în 2009, avioanele au primit interdicţia de a mai decola şi ateriza seara pentru a nu deranja locuitorii din vecinătate, în 2011, fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu anunţa data la care se vor muta toate zborurile low-cost, ca urmare a „tranformării aeroportului din Băneasa într-un city airport pentru curse business şi VIP”. A durat 9 ani până au demarat lucrările de restaurare.

În 2020, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti (CNAB), care administrează cele două aeroporturi din Bucureşti (Aurel Vlaicu şi Henri Coandă), a avut o cifră de afaceri de doar 372 milioane lei, o scădere a veniturilor de 64%, pe fondul reducerii traficului aerian în pandemie.

Aeroportul Henri Coandă (Otopeni), cel mai mare aeroport din ţară, a ajuns la 4,9 milioane de pasageri în primele nouă luni din acest an 2021, trafic în creştere cu 30% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor transmise de oficialii companiei. Până la finalul anului, se estimează un trafic de 6,5 milioane de pasageri. De pe aeroportul Otopeni, cele mai multe rute sunt deservite de companiile low-cost Wizz Air, Blue Air şi Ryanair, dar şi de compania de stat Tarom. Printre operatorii de linie care mai au curse regulate de pe Otopeni, se numără şi Air France KLM, British Airways şi alţii. 

În 2020, traficul aerian s-a prăbuşit pe fondul restricţiilor impuse în pandemia Covid 19. Doar 4,4 milioane de pasageri înregistra aeroportul din Otopeni, după ce, cu un an în urmă, era tranzitat de 15 milioane de pasageri. Industria aeriană a fost și în România una din cele mai afectate de pandemia Covid 19, companiile aeriene fiind nevoite să anuleze bilete de avion şi să acorde vouchere pentru deplasări viitoare.

Sursa: Zf.ro

————————————

TÂRGURILE DE CRĂCIUN DIN EUROPA 

Târgurile de Crăciun din capitalele Europene nu mai sunt principala atracție turistică din perioada noiembrie-decembrie. Restricțiile tot mai aspre îi țin departe pe turiști de astfel de evenimente. Deși se află în topul preferințelor europenilor, anul acesta târgul de Crăciun din Viena a fost amânat din cauza situației epidemiologice și se așteaptă ca orașul să iasă din lockdown înainte de a se lua o decizie.

Și în Bavaria au fost anulate târgurile de Crăciun. Decizia a fost anunțată de premierul landului, Markus Soeder. Târgurile de Crăciun sunt o adevărată instituţie în Germania, iar Târgul de Crăciun de la Nüremberg din Bavaria este unul dintre cele mai renumite.

Târgul de Crăciun din München din jurul Marienplatz nu va mai avea loc, anunță muenchen.de. Primarul Dieter Reiter a declarat: „Este o veste amară pe care o dau astăzi tuturor locuitorilor din München și mai ales deținătorilor standurilor, dar situația dramatică din clinicile noastre și creșterea exponențială a numărului de infecții nu îmi lasă altă opțiune: din păcate Târgul de Crăciun din München nu poate avea loc anul acesta. Orice altă decizie ar fi însemnat o creștere iresponsabilă a riscului de infecție și, de asemenea, un semnal greșit, mai ales pentru toți angajații din clinicile noastre lucrează la limita lor fizică. Acum, ideea este să evităm pe cât posibil aglomerațiile mari”.

Piețele private de Crăciun, al căror număr de vizitatori poate fi limitat, nu sunt afectate de anularea târgului organizat de municipalitate. Aici, accesul va fi posibil doar pentru persoanele vaccinate sau recuperate cu un rezultat negativ al testului rapid.

În București, târgurile de Crăciun se redeschid. Primăria Capitalei a amenajat unul în Piaţa Universităţii unde vor avea acces doar cei care pot prezenta certificatul de vaccinare sau dovada trecerii prin boală. Primăria sectorului 6 a organizat un târg similar, în Parcul Drumul Taberei.

„La cea de-a XIV-a ediție a Bucharest Christmas Market momentele speciale vor fi petrecute alături de cei dragi în aer liber, într-un decor de poveste. Bradul care va fi amplasat în Piața Universității are o înălțime de 15 metri, este reutilizabil și ecologic, creat din lemn și împodobit cu ornamente sculptate. Programul va fi completat de muzică ambientală și momente speciale dedicate sărbătorii Crăciunului” se relatează în prezentarea târgului.

Accesul se face pe bază de bilet, care acoperă o parte din costurile organizării evenimentului. Prețul biletului care asigură o intrare/zi la târg este de 5 lei la achiziționarea online, respectiv de 7 lei, la casa de bilete.

Și târgul de Crăciun din Sibiu se va deschide doar pentru cei care au certificat verde. Evenimentul va avea loc în interiorul unui perimetru închis, care va permite verificarea. 

„Ne-am concentrat toate eforturile înspre a oferi o experienţă cât mai în siguranţă, pentru toţi participanţii, atât public cât şi expozanţi. Avem încheiate mai multe parteneriate, cu diferite companii şi instituţii, pentru a oferi publicului o experienţă cât mai plăcută, chiar şi în aceste condiţii atipice”, a declarat organizatorul Târgului de Crăciun, Andrei Drăgan Răduleţ.

Sursa: mediafax.ro

————————————

THAILANDA ÎȘI REDESCHIDE GRANIȚELE 

Thailanda era destinația a 40 de milioane de turiști anual, înainte de pandemie. Restricțiile au lovit puternic economia țării.

După 18 luni de restricții justificate de pandemie, turiști din 63 de țări, printre care și România, pot călători din nou în Thailanda, fără a li se impune carantina în hoteluri. Turiștii care nu sunt vaccinați sau nu au schema completă trebuie să stea în carantină la hotel timp de zece zile.

15 milioane de turiști sunt așteptați anul viitor. Aceștia vor aduce un plus de 30 de miliarde de dolari la economia țării. Se estimează că veniturile din turism vor putea atinge nivelul de dinainte de pandemie în 2023. Cu toate acestea, este posibil ca revenirea să fie întârziată de granița închisă cu China, țară care aducea în 2019 aproximativ 12 milioane de turiști.

Guvernatorul Autorității pentru Turism a Thailandei (TAT), Yuthasak Supasorn a declarat: „Sunt optimist că redeschiderea va aduce beneficii țării, în special în perioada de vârf de sezon turistic, care este la începutul anului viitor. TAT estimează că vor veni peste un milion de turiști în următoarele șase luni”.

Sursa: hotnews.ro 

————————————

TURISMUL MONDIAL AR URMA SĂ PIARDĂ 2.000 DE MILIARDE DE DOLARI ÎN 2021

Sectorul turismului global se așteaptă la pierderi de 2.000 de miliarde de dolari în acest an sub efectul restricțiilor legate de pandemia de COVID-19, a anunțat Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) care apreciază că reluarea activităților în acest sector este lentă și fragilă, informează AFP. Această estimare, similară cu pierderile din 2020, vine pe fondul unor noi restricții impuse în special în Europa pentru a face față unui nou val al epidemiei și variantei Omicron, detectată pentru prima dată în Africa de Sud și care se răspândește în prezent în întreaga lume, scrie Agerpres.

Ultimele evoluții arată că „situația este complet imprevizibilă” și că sectorul turismului nu este imun la pericolele care ar putea provoca „daune economice enorme”, a declarat pentru AFP secretarul general al UNTWO, Zurab Pololikașvili.

Potrivit agenției ONU, care își va organiza Adunarea Generală la Madrid în perioada 30 noiembrie- 3 decembrie, fluxurile de turiști internaționali ar urma să rămână anul acesta „cu 70 până la 75% mai mici” decât înaintea pandemiei.

Din cauza incertitudinilor care planează asupra evoluției epidemiei, UNWTO nu oferă în acest stadiu o estimare a numărului turiștilor care ar putea călători în străinătate în 2022. Avertizează însă că redresarea va fi lentă și fragilă.

Sursa: profit.ro

————————————

GRECIA – SITUAȚIE CRITICĂ  

Economia Greciei ar putea fi grav afectată de efectele schimbării climatice. Plaje întregi sunt acoperite de ape și o mare parte din păduri au dispărut în incendii. Vestul și nordul regiunii Halkidiki se află sub amenințarea eroziunii costiere și a creșterii nivelului mării. Experții spun că eroziunea de coastă în Halkidiki, care atrage aproximativ 10% din cei 30 de milioane de vizitatori anuali ai Greciei, s-a intensificat în ultimii ani. Au fost identificate optsprezece zone din regiune care prezintă o vulnerabilitate a coastei. 

George Perperis, lider local a declarat: „Aici era o plajă de 20 de metri lățime care a dispărut complet în ultimii ani, de aici începea o plajă mare și veneau oamenii să înoate. Dacă vine un străin, ce să mai vadă acum?” Și subprefectul Costas Gioutikas este îngrijorat: „Dispar efectiv segmente de plajă, plaje lungi de zece metri nu mai sunt, iar apa ajunge până în zona rezidențială și se transformă, în alte locuri, în mormane de nisip.”

Regiunea a fost puternic lovită și de criza financiară din 2010 până în 2018. Înainte de pandemie, în 2019, turismul aducea venituri de 18 miliarde de euro și crea, proporțional, locuri de muncă. 

Grecia este sub semnul schimbărilor climatice extreme- nivelul mareei care inundă plajele, fenomene meteorologice periculoase, veri arzătoare și precipitații scăzute- ceea ce îngreunează eforturile autorităților de a rambursa datoria externă. Yannis Stournaras, guvernator al Băncii Centrale: „Estimăm că avansul PIB-ului va fi afectat, impactul, va fi de ordinul a două procente în fiecare an, sau 700 de miliarde de euro în prețuri constante până la sfârșitul secolului. Desigur, acesta este scenariul în care nu se ia nicio măsură.”

Cu o datorie publică estimată la aproape 200% din PIB, Grecia este cea mai îndatorată economie din zona euro.

Sursa: digi24.ro

————————————

GEOTOURIST 

Aplicația Geotourist este o platformă în care organizațiile și persoanele fizice de pe 6 continente pot accesa tehnologia pentru a ajunge la publicul din întreaga lume. Într-un raport Visit Britain Future Trends, Geotourist este citat drept „viitorul călătoriei tehnologice”.

Printre premiile câștigate de Geotourist se numără și „Aur” la Premiile Internaționale de Turism de la World Travel Market în cadrul categoriei LGBTQ pentru un turneu în Denver, SUA. Geotourist este membru al Societății de Turism și colaborează cu Historic Environment Scotland. A fost desemnat ca fiind „Cel pe care trebuie să-l ai în vedere” („One To Watch”) la Premiile World Responsible Travel pentru conceptul său convingător de platformă care atrage vizitatori din locuri îndepărtate și îi ajută să experimenteze locurile antice ale Edinburghului. 

Historic Environment Scotland este organismul public non-departamental cu statut de caritate, guvernat de un consiliu de administrație care a fost numit de miniștri scoțieni, înființat pentru a investiga, îngriji și promova atracțiile istorice al Scoției. Este responsabil pentru mai mult de 300 de proprietăți de importanță națională, clădirile și monumentele aflate în îngrijirea lor incluzând Castelul Edinburgh, Skara Brae și Fort George, precum și colecții importante la nivel internațional.

CEO-ul Geotourist, Shaon Talukder, și Mo Talukder, director de vânzări, au primit premiul pentru „Destinations Building Back Better post Covid-19” (în traducere „Destinații ce devin mai bune post Covid-19”), secțiunea Responsible Tourism Awards, în cadrul World Travel Market London, premiu care se referă la consolidarea post pandemică a destinațiilor de călătorie.

Geotourist se alătură altor companii și organizații globale care au plasat responsabilitatea în centrul a ceea ce fac. Cu scopul de a îndrepta atenția vizitatorilor spre Royal Mile mai degrabă decât spre mult cunoscutul Castel Edinburgh, Geoturist a lucrat cu Historic Environment pentru dezvoltarea unui tur audio digital în Holyrood Park. Oferind vizitatorilor și rezidenților mult mai mult decât un fundal fabulos pentru un oraș uimitor, Holyrood Park joacă un rol esențial atât în ​​istoria Scoției, cât și în istoria Edinburghului, dar este adesea trecut cu vederea. Prin crearea unui tur audio digital care poate fi descărcat și ascultat gratuit în aplicația Geotourist, vizitatorii își pot folosi propriile smartphone-uri pentru a efectua turul în propriul ritm. Turul își propune să combată impactul negativ asupra mediului și efectele supraturismului asupra comunității locale. Traseul îi duce pe oameni prin Holyrood Park și le expune rolul său istoric, geologic și socio-economic într-un mod natural, facilitând și distanțarea socială.

În timp ce turul creează un motiv pentru ca oamenii să călătorească într-o anumită locație, oferă, de asemenea, date esențiale ce permit organizațiilorsă înțeleagă și să urmărească fluxul de vizitatori. În cazul Edinburgh, aceasta este cheia pentru gestionarea centrelor de vizitatori, care sunt considerate de mulți din industrie ca fiind problematice. Analiza datelor în timp real oferă oportunitatea de a gestiona mai îndeaproape vizitatorii, ridicându-se în același timp la nivelul așteptărilor acestora.

CEO-ul și fondatorul Geotourist, Shaon Talukder a declarat: „Suntem onorați și foarte recunoscători pentru acest premiu. Premiile pentru turism responsabil reprezintă punctul culminant al modului în care ar putea și ar trebui să fie turismul și suntem încântați să fim recunoscuți pentru munca noastră cu Historic Environment Scotland. Lucrând la proiect, mai ales în lunile de izolare, am înțeles mai bine importanța protejării și conservării destinațiilor pentru oamenii care locuiesc și lucrează acolo, dar și menținerea veniturilor provenite de la  vizitatori, care sunt și ele atât de însemnate. Știind că turul a generat date ce pot fi folosite ce nu existau anterior și care altfel ar rămâne neînregistrate, a întărit și scopurile și obiectivele proiectului. Recunoașterea muncii noastre cu Historic Environment Scotland în acest proiect de dispersare a vizitatorilor este minunată, deoarece arată exact ce este posibil atunci când tehnologia de acest tip și destinațiile de patrimoniu se unesc.”

Pentru a beneficia de tururi audio autoghidate este necesară descărcarea aplicației din Appstore și Google Play.

Sursa: thetourimsociety.com

————————————

CREST DEVINE PARTENER LA LANSAREA DECLARAȚIEI DE LA GLASGOW PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE

La 4 noiembrie 2021, Centrul pentru Călătorii Responsabile (Center for Responsible Travel –  CREST) a anunțat că a semnat Declarația de la Glasgow pentru Acțiune în domeniul Climei  vizând Turismul (Glasgow Declaration on Climate Action in Tourism) împreună cu alți lideri din domeniu.

Declarația de la Glasgow privind acțiunea climatică în turism unește călătoriile și turismul în spatele unui set comun de acțiuni în domeniul climei, aliniind sectorul la angajamentele globale și catalizând soluții de colaborare la numeroasele provocări cu care se confruntă întreprinderile și destinațiile de la nivel global. Declarația de la Glasgow încurajează accelerarea acțiunii climatice în turism prin asigurarea angajamentelor de reducere a emisiilor din turism cu cel puțin 50% în următorul deceniu și de a atinge zero net cât mai curând posibil, înainte de 2050.

În calitate de partener de lansare al Declarației de la Glasgow privind acțiunea climatică în turism, CREST s-a angajat să-și alinieze acțiunile la cele mai recente recomandări științifice, pentru a se asigura că abordarea sa rămâne consecventă unei creșteri de cel mult 1,5°C peste nivelurile preindustriale, până în 2100. De asemenea, a fost de acord să furnizeze sau să actualizeze planuri de acțiune în domeniul climei în termen de 12 luni, să alinieze planurile la cele cinci direcții ale Declarației (măsurare, decarbonizare, regenerare, colaborare și finanțare), să raporteze public, anual, și să lucreze într-un spirit de colaborare, împărtășind bune practici și soluții, și diseminând informații.

„Amenințarea existențială a impactului schimbărilor climatice induse de om se manifestă acum asupra noastră, necesitând angajamentul societății pentru reducerea imediată și semnificativă a emisiilor noastre de gaze cu efect de seră (GES). Acesta este un demers urgent și masiv. CREST se angajează să reducă amprenta noastră de GES și să furnizeze cercetări și analize bazate pe dovezi pentru sectorul public și privat cu privire la cel mai bun mod de a proiecta și implementa politici, planuri și programe de turism mai durabile, responsabile, etice și echitabile. Transformarea modului în care călătorește lumea în actuala criză climatică necesită un angajament ferm și o acțiune îndrăzneață.” – menționa Dr. Gregory Miller, Director Executiv CREST.

Declarația de la Glasgow privind Acțiunea în domeniul Climei în Turism reunește cele mai recente cercetări și expertiza globală pentru a stimula acțiunea climatică. Aceasta va fi găzduită pe site-ul web al Programului de Turism Durabil One Planet (One Planet Sustainable Tourism Program), susținut de Acțiuni Recomandate pentru părțile interesate din turism din întreaga lume, pe care să le ia în considerare ca parte a planificării acțiunilor lor, alături de alte resurse.

Așa cum se arată în declarație: „O tranziție justă la Zero Net înainte de 2050 va fi posibilă doar dacă redresarea turismului accelerează adoptarea consumului și producției durabile și redefinește succesul nostru viitor pentru a lua în considerare nu numai valoarea economică, ci mai degrabă regenerarea ecosistemelor, a biodiversității și a comunităților. 

„Necesitatea unei abordări coerente la nivel global pentru acțiunea climatică în turism a fost clarificată, în special prin cercetările privind emisiile de CO2 efectuate de Organizația Mondială a Turismului a Națiunilor Unite (UNWTO) și Forumul Internațional de Transport (ITF) și lansate la COP25 UNFCCC, în decembrie 2019. Aceasta a arătat că emisiile din turism legate de transport au fost prognozate să crească cu 25% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2016, față de scenariul ambițios actual.

În 2020, vizunea One Planet  pentru o redresare responsabilă a sectorului turismului a fost adoptată cu scopul ca planeta noastră să iasă din criza COVID-19 mai puternică. Acțiunea climatică este un element central al Viziunii, care cheamă la monitorizarea și raportarea emisiilor de CO2 din turism, promovarea introducerii de obiective bazate pe știință, accelerarea decarbonizării operațiunilor turistice și implicarea sectorului turistic în eliminarea carbonului.

Programul de Turism Durabil One Planet are ca obiectiv general creșterea impactului dezvoltării durabile a sectorului turistic până în 2030, prin dezvoltarea, promovarea și extinderea practicilor de consum și producție durabile. Acestea urmăresc stimularea utilizării eficiente a resurselor naturale, producând în același timp mai puține deșeuri și tinând cont de  provocările schimbărilor climatice, ale pierderii biodiversității și poluării. Programul pentru Turism Durabil face parte din rețeaua One Planet, un parteneriat cu mai multe părți interesate pentru implementarea ODD 12 asupra consumului și producției durabile.

ODD 12: Asigurarea unor modele de consum și producție durabile este obiectivul 12 pentru dezvoltare durabilă, stabilite de ONU în 2015. 

Sursa: Responsibletravel.org

————————————

UNESCO LUPTĂ PENTRU A PROTEJA PATRIMONIUL MONDIAL MARIN

Un nou raport UNESCO arată că trei sferturi din siturile marine ale Patrimoniului Mondial nu sunt pregătite pentru impactul schimbărilor climatice, din cauza lipsei de cunoștințe științifice. Au fost identificate lacune majore care împiedică protecția durabilă a marinei din Patrimoniul Mondial. În această direcție, UNESCO cere investiții substanțiale pentru a face față celei mai mari provocări: managementul într-un ocean în continuă schimbare.

Conform Perspectivelor Patrimoniului Mondial IUCN 2020, aproximativ 70% din viața acvatică se află în pericol din cauza impactului climatic. Limitarea încălzirii globale la 1,5°C nu este de ajuns.

În cadrul celei de-a 41-a sesiuni a Conferinței Generale UNESCO au fost evidențiate lacunele din infrastructura de cercetare. 88% dintre siturile marine din Patrimoniul Mondial colectează observații oceanice de referință, 70% utilizează observarea și imaginile prin satelit sau senzori fizici și doar 43% dintre situri au o stație de cercetare special dedicată.

Cu toate acestea, 63% nu au echipamentul necesar pentru a monitoriza modul în care schimbările climatice afectează valoarea siturilor: semnificația lor culturală și naturală excepțională, unică, ce ar trebui păstrată pentru generațiile viitoare. Peste 60% nu dispun de cunoștințe despre modul în care schimbările climatice vor modifica distribuția geografică a speciilor sau care specii sunt cele mai expuse riscului. 

Peste 100 de oameni de știință, manageri și filantropi de top au investigat aceste lacune.
Cele 50 de situri marine de pe Lista Patrimoniului Mondial dețin peste 20% din ecosistemele de carbon albastru din lume. Sunt printre ultimele zone de refugiu pentru speciile vulnerabile, pe cale de dispariție, aflate pe lista roșie a IUCN. 

Sursa: unesco.org

————————————

CE SPUN STATISTICILE?

Conform INS (noiembrie 2021)

Sosiri şi înnoptări ale turiștilor, în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în perioada 1.01-30.09.2021 comparativ cu perioada 1.01-30.09.2020. 

	Sosiri	Înnoptări
Perioada  01.01-30.09.2020	Perioada 01.01-30.09.2021	Perioada 01.01-30.09.2021 față de perioada 01.01 – 30.09.2020	Perioada 01.01-30.09.2020	Perioada 01.01-30.09.2021	Perioada 01.01-30.09.2021 față de perioada 01.01 – 30.09.2020
mii	Mii	(%)	mii	Mii	(%)
Total	5161,8	7510,3	145,5	12075,4	17122,9	141,8
Turişti români	4768,4	6892,2	144,5	11221,9	15787,3	140,7
Turişti străini*) din care:	393,4	618,1	157,1	853,5	1335,6	156,5
– Europa	306,1	489,3	159,8	652,0	1036,2	158,9
– Uniunea Europeană	227,5	378,9	166,5	479,4	793,0	165,4
– Asia	42,1	53,5	127,1	105,9	130,4	123,1
– America de Nord	21,4	37,6	175,7	46,9	84,9	181,0
– America de Sud	3,0	2,9	96,7	6,7	7,6	113,4
– Africa	3,7	3,8	102,7	8,6	8,9	103,5

*) după țara de rezidență

Sursa: insse.ro; 2.11.2021

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în perioada 01.01.-30.09.2021, au însumat 7510,3 mii persoane, în creștere cu 45,5% faţă de perioada 01.01.-30.09.2020. 

Din numărul total de sosiri, în perioada 01.01.-30.09.2021, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 91,8%, în timp ce turiştii străini au înregistrat un procent de doar 8,2%. 

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiți din Europa (79,2% din total turişti străini), iar dintre aceştia, un procent de 77,4% provin din ţările Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 01.01.-30.09.2021 au însumat 17122,9 mii, în creștere cu 41,8% faţă de cele din perioada 01.01.-30.09.2020. 

Din numărul total de înnoptări, în perioada 01.01.-30.09.2021, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 92,2%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 7,8%. 

În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiți din Europa (77,6% din total turişti străini), iar dintre aceştia 76,5% au provenit din ţările Uniunii Europene. 

Durata medie a şederii în perioada 01.01.-30.09.2021 a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 01.01.-30.09.2021 a fost de 28,5% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 2,6 puncte procentuale faţă de perioada 01.01.-30.09.2020. 

Indici de utilizare netă a locurilor de cazare turistică mai mari, în perioada 01.01.-30.09.2021, s-au înregistrat la hoteluri (34,3%), vile turistice (27,6%), bungalouri (26,5%), spații de cazare pe nave (24,5%), căsuțe turistice (21,7%), campinguri (20,9%), popasuri turistice (19,8%), pensiuni turistice (19,5%), hosteluri (19,3%) şi pensiuni agroturistice (18,7%). 

Pe judeţe, în perioada 01.01.-30.09.2021, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în: Constanța (1226,0 mii persoane), Braşov (784,6 mii persoane), Municipiul Bucureşti (673,2 mii persoane), Bihor (343,7 mii persoane), Prahova (330,1 mii persoane), Sibiu (327,9 mii persoane), Suceava (313,9 mii persoane), Cluj (313,0 mii persoane), Vâlcea (302,7 mii persoane) şi Mureș (282,4 mii persoane), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Constanța (4422,4 mii persoane), Braşov (1532,9 mii persoane), Municipiul Bucureşti (1203,7 mii persoane), Bihor (945,6 mii persoane), Vâlcea (852,8 mii persoane), Prahova (688,7 mii persoane), Suceava (636,8 mii persoane), Mureș (578,9 mii persoane), Sibiu (565,6 mii persoane), Cluj (556,4 mii persoane), Caraș Severin (460,7 mii persoane), Covasna (367,9 mii persoane) şi Timiș (307,1 mii persoane). 

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 01.01.-30.09.2021 de 5131,3 mii sosiri, în creștere cu 24,9% faţă de perioada 01.01.-30.09.2020.

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 01.01.-30.09.2021 de 8887,2 mii plecări, în creștere cu 12,9% comparativ cu perioada 01.01.-30.09.2020.

Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (82,3 mii), Italia (50,4 mii), Franţa (39,8 mii), Polonia (35,6 mii), Israel (35,5 mii), Ungaria (35,4 mii), S.U.A. (32,9 mii) şi Republica Moldova (22,0 mii).

————————————

DE REȚINUT

• Voucherele de vacanță în România și nu numai au avut un efect benefic în evoluția turistică a destinațiilor și în starea de bine a turiștilor și angajaților din HORECA.
• Natura și satele care încă își păstrează farmecul de veacuri sunt adevărate comori și sunt ale noastre. Sunt țări care, în goana după dezvoltare, le-au distrus. Trebuie să învățam din greșeala lor și să salvăm ce mai e de salvat.
• Galileo Olimp Resort & Residences, cel de-al doilea proiect de regenerare a zonei de sud a litoralului românesc, a primit autorizație de construire. Planul Certion vizează transformarea modului în care vom experimenta zona Olimp-Neptun, prin valorificarea acesteia pe întreg parcursul anului și ridică valoarea totală a proiectelor companiei la aproximativ 100 milioane euro.
• România se află pe locul 28 în lume în ceea ce priveşte sustenabilitatea turismului și începe să dezvolte și principiul „farm to table”, în traducere – „de la fermă la furculiţă”. Printre cei care se implică în propulsarea conceptului în Romania se află fundaţia PRO Economica, organizaţie ce a susținut peste 5000 de micro-proiecte pentru mici agricultori din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în valoare de 65 milioane de euro.
• Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa) a ajuns la final cu lucrările de reabilitare şi va fi deschis pentru curse private, charter şi chiar regulate, din martie 2022.
• Se fac progrese și în adaptarea la digitalizare, există inițiatori de proiecte pentru formarea în IT a forței de muncă, necesară și în turism și în celelalte domenii ale vieții active.
• Există și destinații mici în România, care se autofinanțează și dezvoltă local servicii și utilități de agrement pentru turism și, implicit, pentru dezvoltarea locală a comunității.
• Tendințele de fluxuri de călătorie către România și dinspre țară în afară continuă să își păstreze direcțiile manifestate în lunile de vară. Cu creșteri semnificative la indicatori pentru luna septembrie 2021 față de aceeași lună din 2020, dar și pentru primele nouă luni ale lui 2021 față de perioada similară a anului precedent.  
• Numărul total de sosiri în destinațiile românești a fost chiar mai mare în septembrie 2021 (de 35%) față de august acest an (32,9%), dar numărul total de înnoptări a fost mai mic în septembrie 2021 (25%) față de cel din august 2021 (30,3%).
• Germania și Italia continuă să rămână principalele furnizoare de turiști către România, dar și francezii, polonezii, israelienii, maghiarii și americanii se dovedesc fideli atracțiilor oferite de natura și cultura din România.
• În Europa, cele mai îndrăgite târguri de Crăciun rămân închise, în timp ce în România s-au deschis cu condiția respectării măsurilor de protecție împotriva COVID-19.
• Turiștii sunt așteptați în Thailanda după un an și jumătate în care granițele au fost închise.
• Sectorul turismului global se așteaptă la pierderi de 2.000 de miliarde de dolari în acest an sub efectul restricțiilor legate de pandemia de COVID-19, a anunțat Organizația Mondială a Turismului (UNWTO).
• Sectorul turismului din Grecia, grav afectat de criza sanitară, este crucial pentru economia ţării, în condiţiile în care acesta este responsabil pentru aproximativ 20% din Produsul Intern Brut, iar în domeniu lucrează un angajat din cinci. În prezent, Grecia suferă din cauza fenomenelor meteorologice extreme.
• Aplicația Geotourist, propriul tău ghid turistic cu tururi audio automate și în mai multe limbi, fluidizează punctele de mare interes și promovează locuri mai puțin cunoscute. Este un real ajutor mai ales în contextul actual în care se încearcă evitarea aglomerațiilor.
• Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare la adresa siturilor naturale ale Patrimoniului Mondial. UNESCO cere investiții substanțiale în știință în vederea soluționării problemei.
• În cadrul Forumului Mondial UNWTO s-a pus accentul pe turismul gastronomic. Țara Bascilor este una dintre acele regiuni care promite o experiență culinară intensă, fiind considerată una dintre cele mai „gustoase” destinații din lume.

6 Decembrie 2021