Prin Observatorul Turistic oferim nu doar o abordare teoretică asupra turismului, cât mai ales o înțelegere a modului în care se transferă strategiile de dezvoltare durabilă (turism durabil) în acțiune imediată în folosul comunităților (turism responsabil).
Consiliul Județean Sibiu este un exemplu de bune practici în privința turismul durabil și responsabil, iar multe din proiectele și programele pe care le desfășoară concurează cu intervențiile profesioniste europene și internaționale. Din păcate, rămân multe județe care nu au încredere sau nu își înțeleg propriile valori antropice și naturale, adică acelea care pot face ospitalitatea productivă.
Pornim discuția cu președinta Consiliului Județean Sibiu, dna. Daniela Cîmpean, de la două premise simple, aplicabile și în cazul județului Sibiu:
· O comunitate mulțumită este o comunitate ospitalieră.
· Nu există comunitate care să nu fie interesantă pentru un vizitator.
1. Dna. Daniela Cîmpean, în calitate de președintă a CJ Sibiu, răspundeți inclusiv de soarta fabulosului patrimoniu cultural al zonei. Vorbim nu doar de cetăți fortificate și vechi locașuri de cult, ci și de tradiții și meșteșuguri unice în Europa. Ce proiecte aveți în derulare pe această zonă și cum stă, astăzi, Sibiul la capitolul investiții în prezervarea & promovarea patrimoniului local?
Suntem binecuvântați să avem în județul Sibiu un patrimoniu atât de bogat și special iar prezervarea și promovarea acestuia presupun o abordare extrem de complexă. Acestea implică investiții constante, promovare la nivel național și internațional ca și puncte de atracție, valorificare, dar și cultivarea unui sentiment de mândrie locală în rândul sibienilor. Este necesar ca și generațiile actuale și viitoare să conștientizeze ce tezaur deținem în județul Sibiu și că această comoară este creată de ei, de sibienii care i-au asigurat și perenitatea.
În ceea ce privește cetățile fortificate nu avem atribuții însă facem drumuri moderne care duc spre acestea. De asemenea sprijinim comunitățile locale să-și valorifice potențialul gastronomic și cultural pe care îl au, astfel încât experiența turistului să fie completă – le promovăm, le includem în traseele turistice pe care le recomandăm. Programul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană a adus în atenția Europei gustul local și a creat politici publice de susținere a producătorilor locali. Gusturile sunt completate acum de programul Anii drumeției în care atracțiile gastronomice locale sunt împletite cu drumeții în județul care deține elemente naturale spectaculoase fiind bogat în ceea ce privește flora și fauna.
Vreau să menționez că Sibiul a devenit un județ multicultural datorită oamenilor talentați pe care îi are și ne mândrim cu tradiții și meșteșuguri pe care le cercetăm, le conservăm și promovăm prin instituțiile de cultură subordonate, dar și prin finanțarea unor evenimente care le pun în valoare.
Reamintesc aici de basmul românesc, Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”, cea mai veche formaţie de dansuri populare a României și una dintre cele mai vechi din Europa, în al cărui repertoriu se regăsesc dansuri populare din toate zonele țării, dansuri din patrimoniul muzical-coregrafic european, toate prezentate în costume caracteristice, obiceiuri legate de viața omului, obiceiuri legate de muncile agricole și casnice. Pe scurt, in peste 45.000 de spectacole, aproape 700 de turnee efectuate în România, întreaga Europă, America de Nord, Asia şi Africa, in care au acumulat aproape 200 de premii naţionale şi internaţionale, pe parcursul a 75 de ani de activitate neîntreruptă, traditiile sibiene au ajuns in atentia celor care i-au urmarit.
Tototdată, Consiliul Județean Sibiu, ca autoritate județeană care promovează valorile tradiționale autentice și chiar deține o comoară strălucitoare în tradiții și meșteșuguri, contribuie activ la conservarea monumentelor aflate în patrimoniu și susține financiar comunitățile din județul Sibiu care au șansa de a avea monumente istorice sau zone construite protejate pe raza UAT-ului. Una dintre aceste comunități este cea de la Biertan, Situl UNESCO fiind finanțat constant de către Consiliul Județean Sibiu pentru păstrarea și valorificarea acestuia în condiții cât mai bune.
Din același registru, bogat în sate care și-au păstrat identitatea arhitecturală, județul Sibiu este “candidatul” perfect pentru proiecte care vizează investiții în restaurarea caselor tradiționale, dar și promovarea rutelor pe care se află. Gospodării tradiționale din situl UNESCO Biertan și din comuna Arpașu de Jos vor fi restaurate cu fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Cele două localități au îndeplinit criteriile necesare pentru a fi incluse în Ruta satelor cu arhitectură tradițională, în vederea restaurării și promovării.
Mai mult, de curând, trei comune din județul Sibiu – Rășinari, Biertan și Râul Sadului, au participat la Best Tourism Villages două dintre ele ocupând podiumul.
Nu în ultimul rând, Direcția de conservare-restaurare – Centrul ASTRA pentru Patrimoniu din cadrul Complexului Național Muzeal ASTRA este specializată cu precădere pe conservarea și restaurarea patrimoniul etnografic (monumente și bunuri culturale mobile), dispunând de o bază materială unică în țară.
Suntem mândri să promovăm comoara județului Sibiu prin aceste proiecte!
2. Aveți și un fel de „vitrină online” personală, un site în care oferiți informații detaliate despre activitatea dumneavoastră de administratoare a județului. Ceea ce atrage, în primul rând, atenția sunt obiectivele pe care vi le-ați asumat pentru județul Sibiu: respect pentru mediu; administrare europeană a afacerilor locale; investiții în cultură și turism; dezvoltare rurală durabilă și sustenabilă; infrastructură și o mai bună conexiune pe axa rural-urban. Cum ați ajuns la această viziune despre progresul comunității pe care o păstoriți? V-au inspirat și alte modele/administrații europene?
Am șansa să fac parte din delegația României în Comitetul European al Regiunilor și să fiu în contact direct cu cei care pun bazele orientărilor UE, oameni aleși din toate țările uniunii.
Astfel că, sunt o promotoare a valorilor europene, valori pe care sibienii de asemenea le îmbrățisează așa încât am o misiune ușoară din acest punct de vedere și încerc să valorific tot ce consider ca se potrivește și este bun pentru județul Sibiu.
”Vitrină online” la care faceți referire oglindește și principiile după care mă ghidez și pe care le aplic atât în viața personală, cât și în cea profesională. Și de aici lucrurile vin de la sine. Respect și sunt loială omului și naturii, acționez cu încredere și curaj acolo unde simt că pot transforma lucrurile în mai bine iar corectitudinea, legalitatea stau întotdeauna la baza tuturor proiectelor și relațiilor interumane. Iar într-o lume agitată, efervervescentă care trăiește cu viteza luminii este imperios necesar să perseverezi și să ai răbdare. Multă răbdare.
3. Ați avut pe 12 mai o întâlnire de lucru cu reprezentanți ai Ministerului Antreprenoriatului și Turismului. Care au fost subiectele discutate și ce urmează să faceți în parteneriat cu acest minister?
Punctul de pornire al discuțiilor a fost Ghidul de Bune Practici pentru Amenajarea Traseelor de Drumeție Pedestră și de Cicloturism din Zona Montană și Colinară a Județului Sibiu adoptat anul trecut de Consiliul Județean Sibiu. Acesta constituie o bază importantă de lucru pentru realizarea Normelor de implementare a Hotărârii de Guvern privind crearea, amenajarea și omologarea traseelor turistice pedestre, inițiată de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.
Concluziile formulate în cadrul grupului de lucru se referă la importanța aspectului unitar al traseelor de drumeție, rezultat al înțelegerii că un mod standardizat de infrastructură și o gândire integrată reprezintă factorii definitorii în dezvoltarea turismului. Marcajele și signalistica de pe traseele de drumeție sunt menite să servească celor care nu sunt ai locului, dar își doresc să exploreze frumusețile naturii, având astfel nevoia să înțeleagă indicațiile în mod clar, precis, succint și să se orienteze în funcție de acestea. Definirea celei mai bune forme estetice pentru integrarea acestor semne de marcaj și signalistică în peisajul natural este esențială, astfel încât acestea să nu deranjeze câmpul vizual și să nu distrugă elementele naturii.
Ne bucurăm că acțiunile și direcțiile strategice pe care le aplicăm la nivel județean au ecou și la nivel național și că putem contribui la formularea reglementărilor necesare pentru susținerea dezvoltării turismului activ și a ecoturismului.
4. Anul trecut, CJ Sibiu a adoptat acel Ghid de bune practici în amenajarea traseelor de drumeție și cicloturism. Cum stă Sibiul la capitolul trasee și ce anume ar mai trebui îmbunătățit pentru a atinge standardele europene pe care le doriți? Spuneți-ne care este strategia CJ Sibiu pentru următorii ani?
Sibiul este bogat în resurse naturale și culturale, iar traseele turistice au rolul de a permite explorarea, atât în zona montană, cât și în cea colinară.
Începând cu anul 2021 am lansat Programul „Anii Drumeției” cu scopul de a îmbunătăți infrastructura de drumeție din județ și de a promova activitățile specifice ecoturismului. Încurajăm un mod de viață sănătos, mișcare în aer liber și știm că o infrastructură unitară crește atractivitatea acestui mod de recreere, făcându-l accesibil și celor mai puțin specializați sau antrenați. Prin programul Anii Drumeției ne dorim să reamenajăm până la sfârșitul anului încă 400 km, anul trecut fiind refăcuți 140 km, iar astfel vom avea toată rețeaua de drumeție din Munții Cindrel și Munții Făgăraș. Pentru viitor va mai rămâne să amenajăm Munții Lotrului și zona colinară. Toată această reamenajare a fost posibilă și cu sprijinul unor parteneri implicați în îmbunătățirea infrastructurii, cum ar fi: Salvamont, organizația În slujba muntelui, SKV- Societatea Carpatină Ardeleană a Turiștilor dar și Academia Forțelor Terestere N. Bălcescu, cărora le mulțumim pentru mobilizarea excelentă.
Lună aceasta ne propunem să lansăm site-ul programului Anii Drumeției și o aplicatie prin care ne dorim promovarea activităților specifice ecoturismului, trasee de drumeție, activități sportive și recreative, resursele naturale și culturale din județ, Puncte Gastronomice Locale, unitățile de cazare, dar și producătorii locali. Aplicația Anii Drumeției practic le va oferi celor care o folosesc o experiență completă la noi în județ, pentru că aceasta îi va ghida pe cărările de munte, dar le va face cunoscut și ceea ce pot face în proximitatea traseului pe care și-l aleg.
În același context, avem în plan și construirea unor refugii montane în zone unde acestea lipsesc pentru a oferi drumeților adăpost în situații speciale.
Și pentru că strategia noastră de dezvoltare economică a județului vizează comunități, în fiecare demers pe care îl facem avem în vedere ca acestea să fie întotdeauna implicate, astfel încât să maximizăm rezultatele. Fie că vorbim de sprijin cu resurse de care nu dispun, fie că vorbim de expertiză de specialitate, sau chiar și buget acolo unde se impune.
5. Au trecut 15 ani de la desemnarea Sibiului drept capitală culturală europeană. Care a fost progresul socio-economic asociat? Cum ați descrie modul în care a reușit Sibiul să valorifice acest „pedigriu” european? Și cum colaborați (dacă o faceți), cu colegii din administrația locală a Timișoarei, c.c.e. în 2023?
Implementarea acestui proiect a fost făcută de Primăria Municipiului Sibiu, având, incontestabil consecințe extrem de benefice din punct de vedere economic și al vizibilității internaționale.
Inspirați de acest proiect, am demarat, în colaborare cu Primăria Municipiului Sibiu, Primăria Municipiului Mediaș, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Asociatia Judeteana de Turism, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu, Programul „Sibiu Regiune Gastronomică Europeană”, prin care ne-am propus să devenim mai vizibili la nivel european promovându-ne valorile culturale și turistice. Cultura gastronomică, producția locală de hrană și hrană bio, tradițiile au fost în centrul acestui program care a generat politici locale prin care sunt susținuți producătorii locali: promovarea lor, crearea unei platforme care le este dedicată – „Gusturi Sibiene”, crearea unui Compartiment pentru Dezvoltare Durabilă în cadrul Consiliului Județean prin care să identificăm și să susținem IMM-urile locale și start-up-urile. Promovarea hranei sănătoase și utilizarea resurselor de hrană în mod responsabil își are rădăcina tot în programul „Sibiu Regiune Gastronomică Europeană, și a fost finanțată prin proiectul EUREGA.
În cadrul evenimentelor desfășurate am încurajat înlocuirea obiectelor de unică folosință, precum veselă, tacâmuri, recipiente, cu produse din materiale reciclate și reutilizabile și am adoptat o hotărâre de Consiliu Județean prin care am „reglementat” politica „fără plastic” în Consiliul Județean, instituțiile din subordine și evenimentele cofinanțate de către Consiliul Județean. Am organizat evenimente în care am prezentat alternative la produsele din plastic, promovând conceptul de evenimente culturale responsabile printr-o abordare sănătoasă a relației dintre cultură și dezvoltare durabilă.
6. Cum arată procesul de restaurare a clădirilor de patrimoniu din Sibiu (de ex: fosta reședință a mitropoliților de pe Bd. Victoriei)? Și în ce fază sunteți cu proiectului hub-ului cultural „Casa Artelor”, din Piața Mică?
Procesul de restaurare a clădirilor de patrimoniu din Sibiu intră în atribuția municipalității așadar nu sunt în măsură să vorbesc despre asta.
Pot însă să vorbesc despre Casa Artelor, un monument de referință din centrul istoric al Sibiului, care se află la o treime din lucrările programate pe șantier. După inaugurarea noului hub cultural C.A.R.R., programată în 2024, clădirea respectivă va deveni un exemplu în România. Acest lucru va fi realizat prin modul în care va fi abordat, promovat și valorizat patrimonial, aidoma modelului sustenabil de bună practică din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. În Casa Artelor vor fi susținute sesiuni de instruire și formare profesională pentru meșteri tradiționali din toate zonele etnografice ale României. De asemenea, tot aici meșterii vor putea expune creațiile lor și apoi să le comercializeze chiar în centrul burgului medieval. După implementarea și finalizarea lucrărilor de restaurare, Casa Artelor va primi noi funcții care vor permite reintegrarea acestuia în circuitul de vizitare.
7. CJ Sibiu, alături de Asociația Județeană de Turism, derulează un program intitulat „Anii Drumeției”. În cadrul acestui program, ați organizat, în aprilie, a II-a ediție a Târgului de Ecoturism. Ce v-a atras cel mai mult atenția? Care sunt punctele de atracție și tendințele ecoturismului sibian în acest an și, în general, în perioada post-pandemică?
Până la momentul actual am organizat două ediții ale Târgului de Ecoturism în urma cărora constatăm două tendințe importante: prima se referă la faptul că sibienii aleg activități de mișcare tot mai des, dovadă fiind cele 75 de drumeții desfășurate până în acest moment prin Programul Anii Drumeției. A doua tendință se referă la faptul că majoritatea vizitatorilor din județul Sibiu sunt chiar sibienii, practicând așadar un tip de turism local care păstrează veniturile în comunitățile locale.
Târgul a relevat încă o dată faptul că în Județul Sibiu există o tendință de creștere a ofertei de servicii Eco turistice și de adaptare a acesteia la fiecare sezon. Operatorii comerciali se axează tot mai mult pe sustenabilitate și grijă pentru mediul înconjurător, promovând colecții din materiale reciclate și reciclabile, produse realizate la nivel local și regional, susținând o nișă care se află în continuă creștere.
De cealaltă parte, interesul publicului pentru acest segment al turismului ia amploare. Fie că vorbim de rezidenții județului Sibiu sau de turiștii veniți din alte colțuri ale țării, se observă o creștere a interesului pentru experiențe autentice create cu resurse locale.
Concluzia evenimentului este că ecoturismul reprezintă o nișă aflată în continuă evoluție, care trebuie susținută, atât prin dezvoltarea infrastructurii locale, cât și prin crearea contextului de colaborare între principalii actori și promovarea acestora.
8. Sunteți un om pasionat și de gastronomie, în special de una care vorbește, cumva, despre tradițiile locale. Spune-ți câteva „gusturi” specific sibiene care vă atrag? Ce fel de experiențe culinare ați promova?
O, da! Sunt loială gusturilor locale, tradiționale și pot mânca oricând pastramă de berbecuț care este de departe favorita mea. O recomand făcută pe grătar și mâncată imediat pe o bucată de pâine de casă făcută în cuptor, pe jar și apoi bătută și cu salată de ceapă roșie. Un deliciu culinar! Nu pot refuza niciodată o bucată de brânză telemea din Mărginimea Sibiului cu roșii proaspete din grădinile producătorilor locali sau sarmalele cu afumătură și „chisătură” din slănină, acrite cu zeamă de varză din butoi („moare”).
Dulcețurile și sucurile din fructe și zacusca de legume, făcute de producătorii sibieni sunt, de asemenea, de neratat.
9. Cât de importantă credeți că este „componenta educațională” a proiectelor pe care le derulați, în special cele din zona dezvoltării sustenabile și a turismului, și cât de mult investiți în dezbateri și educație, pe temele pe care le adresează respectivele proiecte?
Educația și formarea continuă sunt fundamentale pentru dezvoltarea unei comunități și a unei destinații turistice de calitate.
Ne focusăm în principal pe copii și tineri și îi luăm aliați în acțiunea de „educare” a părinților, bunicilor, adulților cu care intră în contact.
Consolidăm în primul rând parteneriatele cu instituțiile de învățământ, pe care le implicăm în majoritatea proiectelor noastre. Pentru programul Anii Drumeției, de exemplu, am semnat acorduri de parteneriat cu Academia Forțelor Terestre și Inspectoratul Școlar Județean pentru implementarea de programe de drumeții de conectare cu atracțiile naturale și culturale ale județului, formarea cadrelor didactice pentru derularea de activități creative în natură sau dezvoltarea infrastructurii de drumeție dar și cu Universitatea Lucian Blaga și Inspectoratul Școlar.
De asemenea finanțăm proiecte educaționale pe agenda de educație și agenda pentru tineret și implicăm, atât noi, cât și instituțiile din subordine, copiii și tinerii în toate proiectele care ne permit acest lucru.