Știri interne
Pregătiri pentru noul sezon estival
După două sezoane estivale puternic afectate de criza pandemică, vara lui 2022 promite să fie strălucitoare și pe litoralul românesc. Mini-vacanța de „1 mai” a oferit și primele indicii privind potențialul de redresare al mai multor stațiuni, printre care Mamaia și Costinești. Se pare că, după o perioadă dificilă care a testat serios sectorul turistic, hotelierii au pregătit noul sezon într-un mod aparte, compensând cumva pentru pagubele enorme provocate de pandemia de COVID-19, scăderea drastică a profiturilor, ș.a.m.d.
Nu lipsesc pachetele de noutăți, beach-barurile și zonele nou-amenajate cu umbrele și șezlonguri. În paralel, au apărut noi hoteluri, iar altele, mai vechi, au fost renovate și reamenajate. Toate aceste transformări au ținut cont, desigur, și de faptul că oamenii au părut să dezvolte în ultimii ani preferințe mai clare pentru calitatea serviciilor, confort, curățenie, etc.
La capitolul prețuri și accesibilitate în privința ofertei turistice, veștile bune ale acestui an continuă prin programul „Litoralul pentru toți”, la care vor participa 54 de hoteluri de la Marea Neagră. Așa cum spune și federația patronatelor din turism, este vorba de 4.000 de locuri de cazare/noapte și tarife care pornesc de la 40 de lei/noapte, adică prețuri cu până la 65% mai mici față de cele din vârful sezonului. Aflat la ediția cu numărul 38, programul „Litoralul pentru toți” se derulează în perioada 21 mai – 20 iunie 2022. La fel ca în anii trecuți, sejururile vor putea fi achitate și cu vouchere de vacanță neconsumate.
La capitolul plaje, lucrurile par să meargă în direcția bună și, poate, a unei tendințe. Potrivit Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, „șase plaje românești au primit distincția Steagul Albastru în 2022 din partea Fundației de Educație pentru Mediu (FEE), cu o plajă în plus față de anul precedent”. Validate de un juriu internațional, criteriile Blue Flag sunt printre cele mai stricte, vizând inclusiv calitatea apei, serviciile de prim-ajutor, accesul persoanelor cu dizabilități și practicile ecologice. Vorbim de cea mai respectabilă etichetă ecologică voluntară din lume acordată plajelor. Anul acesta, plajele românești care au primit distincția sunt: „Marina Regia” și „Phoenicia” din Năvodari, „Vega Vintage” din Mamaia, „Citadel” și „Azur” din Eforie, „Phoenicia Blue View” din Olimp.
Surse: zf.ro (17 mai 2022/preluat Mediafax)
–––––––
Ministrul grec al Turismului: „România are nevoie de campanii puternice de promovare”
Pe data de 5 mai, a.c., a avut loc, la București, o întâlnire de lucru între Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) și Vassilis Kikilias, ministrul grec al Turismului. Printre temele discutate de către cele două părți s-au aflat eliminarea completă a restricțiilor pentru turiștii români în Grecia, precum și fluidizarea traficului prin punctele vamale, în special Makaza și Promachonas. Un alt subiect a fost turismul religios, în perspectiva extinderii sezonului turistic, însă au fost abordate și subiecte de interes pentru turiștii eleni în România, în special Bucureștiul, Delta Dunării și circuitele culturale.
Cu prilejul vizitei de lucru de la București, Vassilis Kikilias a acordat și un interviu mai amplu pentru Agerpres. Schimburile turistice estivale dintre cele două țări vor atinge un nou vârf în acest an, în condițiile în care va fi eliminat certificatul de vaccinare la graniță. Pentru vara lui 2022, se anticipează că Grecia va redeveni principala destinație turistică externă a românilor.
Ministrul Kikilias a ținut să se întâlnească nu doar cu ANAT, ci și cu profesioniști din domeniul turismului, companii aeriene sau tur operatori locali. Pe baza acestor discuții, s-a desprins ideea că mai puțină birocrație și mai puține protocoale vor înlesni accesul turiștilor români spre destinațiile lor grecești. Începând cu 1 mai, singurul document necesar călătoriilor în Grecia este pașaportul.
Grecia rămâne destinația preferată a românilor și pentru că oferă o paletă mai largă de opțiuni, de la turismul high-end, de cinci sau șase stele, la unul pentru bugete mai mici, dar la fel de ispititor. Prețurile din acest an vor fi și ele afectate de criza globală, de războiul din Ucraina și instabilitatea regională, însă ministrul asigură că Grecia beneficiază de o concurență sănătoasă între companiile din sectorul privat, care va genera oferte turistice pentru toate buzunarele.
Referitor la turismul românesc, ministrul elen a sugerat că ar fi nevoie de o promovare mai puternică a destinațiilor locale în afara granițelor și de o strategie clară în acest sens. A făcut-o din perspectiva unei persoane atrasă de România și ofertele ei, propunând chiar Bucureștiul pe lista tradiționalelor destinații de „weekend prelungit” ale grecilor. Ministrul a mai subliniat, de asemenea, legăturile spirituale dintre cele două țări și a schițat ideea unui turism religios elen mai amplu în România, cu pelerinaje la bisericile ortodoxe și contacte cu tradițiile din toată țara.
Sursa: agerpres.ro (5 mai 2022)
–––––––
Noutăți privind reabilitarea Castelului Banffy
Autoritățile județene Cluj au anunțat restaurarea în proporție de 40% a Castelului Banffy din Răscruci, comuna Bonțida, cu unele lucrări necesare finalizate în proporție de 90%. Întreg așezământul urmează a fi redat circuitului turistic începând cu vara anului viitor. Proiectul implică nu doar reabilitarea efectivă a clădirii castelului, ci și restaurarea istorică a parcului aferent (lac, pavilion muzical, ponton, pasarele, porumbar, fântâni ornamentale, etc.). Lucrările de reabilitare a ansamblului Banffy au fost demarate în mai anul trecut, printr-o investiție de 5,7 milioane de euro, finanțată din fonduri europene.
Sursa: agerpres.ro (12 mai 2022)
–––––––
Cel mai nou geoparc UNESCO din România
În această primăvară, „Ținutul Buzăului” a devenit, oficial, după „Țara Hațegului”, al doilea geoparc internațional UNESCO din România. Autoritățile anunță investiții de 120 de milioane de euro, în principal din fonduri europene, care vor genera noi facilități turistice și asigura infrastructura de transport necesară. De asemenea, parte din investițiile în drumul județean Berca–Vulcanii Noroioși urmează a fi acoperite prin programul Anghel Saligny, în decurs de doi ani. Inexistente sau impracticabile, drumurile de acces către diferitele atracții turistice din „Ținutul Buzăului” au reprezentat până acum o mare problemă, însă autoritățile locale promit intervenții serioase în infrastructură.
Sursa: adevarul.ro (9 mai 2022)
–––––––
Paradoxul fostelor orașe proletare, noile „orașe verzi”
În anii 70’- 80’, Hunedoara, Călan și orașele din Valea Jiului erau printre cele mai poluate localități din România. Situația s-a schimbat în ultimii ani, odată cu oprirea activităților din fostele centre metalurgice.
În anii 50’, depunderile provenite din combinatul siderurgic Hunedoara oferea clădirilor din oraș aspect cenușiu și ruginiu și îmbolnăvea familiile de muncitori de dizenterie, febră tifoidă, silicoză și silicotuberculoză.
Specialiștii de la Institutul de Meteorologie și Hidrologie au realizat un studiu în 1970 prin care demonstrau că nivelul de poluare cu praf din Hunedoara era de până la 12 ori mai mare decât limita de la acea vreme, la care se adăugau gaze și aerosoli nocivi.
Pentru a reduce poluare, în anii 60’ autoritățile locale au început plantarea masivă de arbori. Hunedoara a rămas un mediu poluant până la începutul anilor 90’, când combinatul a intrat într-un declin prelungit.
Uzinele de Fier din Călan, oraș învecinat Hunedoarei, au poluat bazinele din băile termale antice din apropiere peste care ploua cu funingine, praf de cărbune și cenușă. Minele de cărbune și termocentrala Paroșeni din Valea Jiului poluau aerul și apele care traversau depresiunea. În prezent, fostele orașe miniere sunt promovate ca stațiuni montane.
Sursa: adevarul.ro (3 mai 2022)
–––––––
Grădinari (Olt), „capitală a incluziunii și diversității”
Comisia Europeană a anunțat câștigătorii primei ediții a concursului „Capitalele europene ale incluziunii și diversității”. Aceștia provin din Croația, Germania, Spania, Suedia și România. Astfel, localitatea Grădinari, din județul Olt, a obținând locul al treilea (după Andaluzia și Göteborg) la categoria privind incluziunea romilor. Scopul acestei inițiative europene este acela de a promova exemplele de excelență în privința politicilor favorabile incluziunii, fiind premiate strategiile și activitățile desfășurate în vederea obținerii unei societăți mai echitabile.
Sursa: fonduri-structurale.ro (1 mai 2022)
–––––––
Accor se extinde în România
Compania hotelieră franceză Accor a semnat un contract de management cu Next Hospitality S.R.L. pentru deschiderea unui nou hotel și centru de conferințe Mercure în Cozieni, Ilfov. Situat în apropiere de lacul Cernica, Mănăstirea Pasărea și pădurea Pustnicu, la 20 de kilometri de București, Conacul Podgoreanu construit în stil brâncovenesc va fi transformat într-un hotel resort și spa, respectiv Mercure Conacul Cozieni Retreat Resort & Spa. După renovare, în ultimele luni ale anului 2022, complexul va găzdui oaspeți în cele 75 de camere.
Accor este o companie cu peste 5.300 de hoteluri și 10.000 de restaurante și baruri în 110 țări.
Sursa: profit.ro (19 mai 2022)
–––––––
ANAT (Asociația Națională a Agențiilor de Turism): Date privind vacanța de „1 mai”
Eliminarea totală a restricțiilor a adus pe litoralul românesc cu ocazia mini-vacanței de 1 mai, peste 50.000 de turiști care au cheltuit circa 100 de milioane de lei. În 2019, înainte de pandemie, litoralul a găzduit circa 30.000 de turiști pentru aceeași perioadă din luna mai.
Festivaluri precum Sunwaves, „Beach, Please!” și Festival du Bonheur au atras un număr mare de turiști. În Mamaia au petrecut peste 25.000 de turiști, iar în Costinești 20.000 de turiști, o adevărată surpriză pentru stațiunea studenților și a tineretului.
Pentru cazare, mese, transport și bilete de intrare la evenimente turiștii au cheltuit circa 2000 lei de persoană.
Sursa: wall-street.ro (3 mai 2022)
–––––––
2022, anul revenirii turistice pentru români
Turiștii români iau cu asalt agențiile de turism, iar cererea de a pleca în vacanță a crescut cu 20-40% față de anul trecut. Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) este însă rezervat și nu crede că numărul rezervărilor va depăși cifrele din anul 2019.
Destinația preferată a românilor pentru vacanța de vară rămâne nordul Greciei, pentru care companiile aeriene au pregătit mii de oferte. Paralela 45 propune pentru Corfu, Rhodos, Zakynthos și Santorini pachete de vacanță care pleacă de la 282 de euro/persoană/7 nopți. Pentru Spania, aceeași companie are peste 360 de oferte în Costa Brava, Costa del Sol, Ibiza, Palma de Mallorca și Tenerife, iar pentru o vacanță în Italia, prețurile încep de la 505 euro/persoană.
Pentru pachetele all-inclusive și ultra-all inclusiv, românii preferă Turcia. Portofoliul Hello Holidays cuprinde aproape 800 de oferte pentru Turcia, iar Paralela 45 pune la dispoziție 10 zboruri charter săptămânale din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Târgu – Mureș, Baia Mare, Sibiu, Oradea și Bacău spre Antalya în perioada 23 aprilie-22 octombrie. Și pentru Bulgaria posibilitățile de transport și cazare sunt numeroase.
Pentru destinațiile mai îndepărtate există propuneri de circuite pentru America de Sud, America de Nord și Centrală, Africa și Asia.
În țară, românii caută vacanțe pe litoral, în stațiunile balneare și pensiunile rurale.
Rezervările pentru biletele de avion au crescut cu 50% față de anul 2021 pe platforma Vola.ro. Asta întărește ideea de „revenge travel” și anume faptul că turiștii profită de situația epidemiologica favorabilă, după ce frica de Covid-19 i-a ținut în case.
Prețurile pentru litoralul românesc au crescut cu 5-10% față de anul 2021 și cu până la 15% față de 2019. Pentru Grecia și Turcia, prețurile au crescut cu până la 25% față de anul 2019.
Sursa: economedia.ro (28 mai 2022)
–––––––
A avut loc gala anuală a Premiilor AJTR
Pe 19 mai Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România a reluat tradiționala gală anuală. Evenimentul celebrează industria ospitalității din România și a avut loc la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”. Organizatorii au dorit astfel ca Gala ziariștilor de turism să fie și un omagiu, binemeritat, adus și specialiștilor acestui sacru domeniu al universului rural, al culturii tradiționale și identității românești.
Lista completă a premiilor poate fi consultată aici.
Sursa: romania-pitoreasca.net
–––––––
Proiecte pentru tinerii NEETs
Tinerii NEETs sunt persoanele cu vârsta între 16–29 de ani, ce nu au nicio sursă de venit, nu sunt angajați și nu urmează nicio formă de educație, ocupare sau pregătire profesională. Proiectele inițiate de Fundația Amfiteatru și cofinanțate din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman urmăresc dezvoltarea profesională și integrarea pe piața muncii a acestor tineri printr-o intervenție țintită și integrată. Accentul se pune pe informare și pregătire profesională care să le permită ulterior angajarea în zona de reședință, în conformitate cu nivelul de educație al fiecăruia. Tinerii care au finalizat învățământ primar sau general pot obține o calificare, iar cei cu studii liceale se pot înscrie la cursuri și mentorate de competențe antreprenoriale. Cei care au un plan de afaceri și îndeplinesc condițiile de eligibilitate pot aplica pentru obținerea subvenției care să le permită demararea unei afaceri și înființarea unei firme.
„Intervenție integrată pentru tinerii NEETs din regiunea Centru” are o valoare totală de 16,787,603.77 lei și se derulează în parteneriat strategic cu Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Covasna și Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii Covasna (ASIMCOV). Până la finalul proiectului se urmărește ca minim 800 de persoane să dobândească o calificare, minim 463 de persoane să obțină un loc de muncă, 150 de tineri să aibă competențe în domeniul antreprenoriatului și minim 33 afaceri noi să fie înființate de către beneficiarii proiectului și să funcționeze timp de 18 luni, în regiunea Centru. Alternativele pentru formare profesională, informațiile relevante pentru beneficiari și condițiile sunt publicate pe site-ul proiectului www.neetscentru.ro.
„Pentru tinerii NEETs” are o valoare totală de 15,994,089.84 lei și este implementat în parteneriat strategic cu Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Constanța și Asociația CEDCA. Proiectul urmărește ca rezultate: 1051 de tineri NEETs să fie înregistrați la AJOFM și să beneficieze de sprijin în vederea creșterii competențelor și a ocupării, 790 de tineri NEETs mediu, greu și foarte greu ocupabili să dobândească un nivel mai crescut de calificare, 463 de tineri NEETs să fie reintegrați pe piața muncii și 60 de tineri NEETs ușor ocupabili să aibă competențe sporite în domeniul antreprenoriatului. Vor fi înființate 36 de întreprinderi noi în județul Constanța și vor funcționa minim 18 luni. Cursurile disponibile, precum și cerințele pentru a deveni beneficiar sunt disponibile pe site-ul proiectului www.neetsct.ro.
Sursa: www.neetsct.ro / www.neetscentru.ro
–––––––
Finanțări nerambursabile
Fonduri europene pentru dezvoltarea localităților
Mijlocul lunii mai a adus vești bune pentru autoritățile locale, care au acum posibilitatea să acceseze cele 2,7 miliarde de euro disponibile prin componenta PNRR „Fondul local”. Aflat în consultare publică din data de 4 februarie 2022, Ghidul privind condițiile de accesare a fondurilor europene aferente Planului național de redresare și reziliență a fost publicat și poate fi consultat în Monitorul Oficial din data de 10 mai 2022.
Apelurile oficiale la accesarea fondurilor au fost deschise din 16 mai, iar cererile de finanțare pot fi depuse până la data de 30 iunie. Fondurile pot fi prealocate pe fiecare categorie de UAT, însă fiecare categorie de investiție va avea un buget maxim fix, pentru a asigura dezvoltarea echitabilă a localităților.
Iată categoriile de sume prealocate: 12.350.000 euro pentru București și 12.155.000 euro pentru fiecare sector în parte; 324.770 euro pentru fiecare comună; 3.189.815 euro pentru fiecare oraș; 12.493.000 euro pentru fiecare reședință de județ; 4.193.550 euro pentru celelalte municipii.
Sursa: fonduri-structurale.ro (11 mai 2022)
–––––––
O nouă sesiune de finanțare nerambursabilă pentru sectorul creativ din București
Primăria Capitalei, prin ARCUB, cu sprijinul Direcției Cultură, Învățământ, Turism a Municipiului București, a lansat la data de 18 mai 2022 o sesiune de finanțare nerambursabilă intitulată „București afectiv”. Programul este destinat următoarelor domenii artistice: arte vizuale (de la film la fotografie, street art, grafică, etc.); educație culturală și artă comunitară; artele spectacolului (teatru, dans, muzică); patrimoniu material și imaterial (intervenție culturală urbană, arhitectură); multimedia, artă și tehnologie (arta digitală, noile media); proiecte interdisciplinare și colaborative.
Bugetul alocat actualei sesiuni este de 3.010.000 de lei, iar termenul de depunere al aplicațiilor este 16 iunie 2022, ora 17:00. Pot aplica atât persoanele fizice autorizate, cât și asociațiile, fundațiile și instituțiile publice de cultură înființate în condițiile legii române, altele decât cele din subordinea PMB, precum și societățile comerciale cu activități culturale.
Sursa: fonduri-structurale.ro (20 mai 2022)
–––––––
Știri externe
Palau, prima țară care oferă experiențe exclusive „turiștilor responsabili”
În funcție de modul în care tratează mediul și cultura, vizitatorii țării insulare Palau vor beneficia de experiențe exclusive precum drumeții prin locuri puțin cunoscute turiștilor, înotul într-o peșteră ascunsă, o masă cu localnicii și bătrânii locului sau pescuitul într-un loc izolat.
Turismul responsabil va fi promovat prin programul Ol’au Palau, gestionat printr-o aplicație cu ajutorul căreia vizitatorii vor primi puncte pentru acțiunile lor sustenabile (folosirea unei creme de protecție solară prietenoasă cu natura, consumul de alimente locale și interesul pentru cultură).
Programul s-a născut din necesitatea de a proteja ecosistemul devenit fragil în urma numărului crescut de turiști. În anul 2015, arhipelargul ajunsese să primească 150.000 de vizitatori anul, în timp ce populația țării era sub 20.000 de locuitori.
Sursa: libertatea.ro (18 mai 2022)
–––––––
Întâlnirea de la Ljubljana a liderilor turismului european (18–20 mai 2022)
Liderii europeni din domeniul turismului s-au reunit pentru a dezbate provocările geopolitice și de sustenabilitate, printre care impactul pandemiei în curs, impactul războiului ruso-ucrainean asupra sectorului turistic ucrainean și consecințele inflației asupra destinațiilor europene. Deși riscurile geopolitice imediate au fost în prim-plan, Comisia Europenă pentru Turism (ETC) s-a asigurat că sustenabilitatea a rămas pe ordinea de zi, ca obiectiv central al discuțiilor.
Șefii consiliilor naționale de turism din Europa s-au întâlnit la Ljubljana, Slovenia, în perioada 18-20 mai 2022, cu ocazia celei de-a 103-a reuniune generală a ETC. Această reuniune, care a fost găzduită de Consiliul de Turism din Slovenia, a reunit directorii executivi ai autorităților naționale de turism din Europa și membrii asociați ai ETC din industria privată. Reuniunea a înregistrat o participare record, fiind prezenți 31 din cei 34 de membri ai săi.
Cercetarea proprie a ETC privind „Monitorizarea sentimentului privind călătoriile interne și intraeuropene – valul 11” sugerează că există motive de optimism, 77% dintre europeni având planuri de călătorie între aprilie și septembrie 2022. Mai mult de jumătate (56%) dintre aceștia intenționează să viziteze o altă țară europeană, în timp ce 31% aleg călătoriile interne.
Sursa: etc-corporate.org (20 mai 2022)
–––––––
Raportul Călătoriilor Sustenabile 2022
Platforma de turism Booking.com facilitează alegerile responsabile atât pentru furnizorii de cazare, cât și pentru călători. Site-ul Travel Sustainable oferă celor din urmă o modalitate transparentă și ușor de înțeles pentru a identifica o gamă largă de sejururi mai sustenabile. Cu mai mult de 95.000 de proprietăți la nivel global, Booking.com este un exemplu prin faptul că în 2020 a devenit operațional neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon.
La nivel mondial, 81% dintre călători susțin că este important turismul responsabil, iar 50% fac alegeri de călătorie mai durabile, influențați de schimbările climatice. Opțiunile de cazare sustenabile sunt din ce în ce mai numeroase, iar turiștii își doresc să aibă un impact redus asupra mediului.
Cu toate astea, o parte semnificativă a turiștilor consideră că modul durabil de călătorie nu este promovat suficient, informațiile nu sunt transparente și ușor de înțeles pentru publicul larg. Dintre cei care au ales o cazare durabilă pentru anul 2021, 31% nu știau de existența acestei posibilități, iar 29% nu știau unde să o găsească.
Mulți călători globali au convingerea că alegerile prietenoase cu natura nu le vor satisface dorințele sau nevoile, iar destinațiile durabile sunt îndepărtate și mai puțin atractive.
Este vizibilă dorința de a evita destinațiile aglomerate și supravizitate pentru a asigura uniformitatea impactului și a beneficiilor. Asta indică o oportunitate pentru platformele de călătorie de a colabora cu furnizori de cazare pentru a evidenția opțiunile mai durabile în orașele aglomerate și a-i ajuta pe oameni să descopere momente și locuri alternative fără sacrificarea experienței.
Protejarea și cunoașterea culturii locale face parte din călătoriile durabile. 66% din turiști doresc o experiență autentică, reprezentativă pentru localnici.
Transportul este o componentă importantă a sustenabilității. 51% din călătorii globali cred că emisiile de CO2 mai mici sau inexistente ale mijloacelor de transport sunt esențiale pentru durabilitate, 31% spun că modalitățile de transport responsabil le pot influența decizia, dar nu sunt neapărat necesare, iar 23% spun că sustenabilitatea nu joacă niciun rol în alegerile lor de transport.
Sursa: booking.com (mai 2022)
–––––––
Consiliul Global pentru Turism Durabil: Criteriile GSTC
Criteriile Consiliului Global pentru Turism Durabil (GSTC) au fost create pentru a oferi o percepție comună asupra turismului durabil. Criteriile GSTC pentru destinații sunt criteriile minime pe care orice destinație turistică ar trebui să aspire să le atingă. Acestea au aplicabilitate pentru întregul sector turistic.
Principalele criterii GSTC sunt: managementul responsabil (subcriterii: structura și cadrul de management; implicarea stakeholderilor; gestionarea schimbărilor), sustenabilitatea socio-economică (subcriterii: asigurarea de beneficii economice locale; bunăstarea și impactul social), sustenabilitatea culturală (subcriterii: protejarea patrimoniului cultural; vizitarea siturilor culturale), sustenabilitatea mediului (subcriterii: conservarea patrimoniului natural; gestionarea resurselor; gestionarea deșeurilor și a emisiilor).
Criteriile GSTC:
– sunt necesare pentru certificarea pentru durabilitate;
– servesc drept model pentru destinațiile care doresc să devină mai sustenabile;
– ajută turiștii să identifice destinațiile turistice durabile;
– ajută programele de certificare și alte programe voluntare de la nivelul destinației să se asigure că standardele de calitate sunt îndeplinite;
– oferă programelor guvernamentale, nonguvernamentale și din sectorul privat un punct de plecare pentru dezvoltarea de programe privind turismul durabil;
– demonstrează un spirit de conducere care îi inspiră pe alții să acționeze.
Sursa: gstcouncil.org (6 decembrie 2019)
–––––––
Statisticile lunii aprilie în industria turistică
Conform comunicatului INS, comparativ cu luna aprilie 2021, în luna aprilie 2022 numărul sosirilor au crescut cu 54,2%, iar înnoptările cu 58,7%, în timp ce sosirile turiștilor străini au crescut cu 188,7%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români cu 136,9%.
Numărul turiștilor români pentru luna aprilie a fost de aproximativ 588.000, cu 139% mai mulți decât în luna aprilie a anului precedent, iar numărul turiștilor străini a fost de circa 104.000, cu 422% mai mulți ca în 2021.
Pentru turiștii români, durata medie a șederii în luna aprilie 2022 a fost de 1,9 zile, iar pentru turiștii străini de 2,2 zile.
Sosirile în perioada 1 ianuarie- 30 aprilie 2022 au însumat 2.488.600 de persoane, cu 33,8% mai mult față de 1 ianuare – 30 aprilie 2021, când numărul turiștilor a fost de 1.859.300. Pentru aceeași perioadă, în 2022, sosirile vizitatorilor străini în România a înregistrat un număr de 3.271.500 persoane, în creștere cu 156,5% față de 2021. Și plecările românilor în stăinătate au fost semnificativ mai numeroase, 4.480.000 persoane, cu 81,7% mai mult decât în 2021.
Sursa: insse.ro (2 iunie 2022)
–––––––