România ocupă un onorabil loc 3 în topul țărilor prielnice persoanelor care doresc să îmbine călătoriile cu munca la distanță
Potrivit unui clasament realizat de motorul de căutare momondo.ro, România a fost plasată pe locul trei în topul celor mai avantajoase țări în care poți îmbina călătoriile cu munca la distanță.
Pe primul loc s-a situat Portugalia, urmată de Spania. Imediat în afara podiumului s-au situat, în ordine, Mauritius, Japonia, Malta, Costa Rica, Panama, Republica Cehă și Germania.
Motorul de căutare momondo.ro a analizat 111 țări, clasificate în funcție de 22 de factori, împărțiți, la rându-le, în șase categorii: accesibilitate și costuri de călătorie, prețuri locale, siguranță și sănătate, facilitățile muncii de la distanță, viață socială și climă.
România a prins locul trei în acest clasament mondial în special datorită costurilor reduse de trai și a prețurilor mici. Pe lângă costuri reduse la închirierea unui apartament pe termen lung, România oferă prețuri avantajoase și la închirieri auto și hoteluri. Alte avantaje pentru „nomazii digitali” sunt viteza excelentă a internetului și cunoștințele de limbă engleză ale românilor. În plus, autoritățile plănuiesc să pună la dispoziție, în lunile ce urmează, viza pentru liber-profesioniști.
De partea cealaltă, Portugalia a fost evaluată drept cea mai bună țară din lume pentru munca la distanță datorită condițiilor climatice excelente, numărului ridicat de locuri de ieșit în oraș, costului scăzut de trai și criminalității reduse. Viza de nomad digital și nivelul înalt la care localnicii vorbesc engleza se adaugă pe lista beneficiilor. Țara vecină, Spania, s-a situat pe locul doi datorită abundenței de restaurante și cafenele, a internetului de mare viteză, spațiilor de co-working, vizelor pentru liber-profesioniști și vieții de noapte.
Sursa: g4media.ro (11 ianuarie 2022)
——————————————
Turism în România: 10 locuri de neratat în 2022
Fie că este vorba de case din lut, tiny houses sau căsuțe în copaci, românii sunt inventivi atunci când vine vorba de turismul intern. Pandemia a obligat oamenii să aibă mai multe inițiative locale și s-au petrecut anumite schimbări în industria turismului. Românii se raportează azi diferit la vacanțele în străinătate, ceea ce i-a determinat pe antreprenorii locali să se uite mai atent la trendurile din afară.
Cele 10 locuri prezentate aici sunt doar câteva sugestii de destinații și cazări spectaculoase care merită încercate în 2022:
Satul de lut de pe Valea Buzăului
Amplasat în viitorul Geoparc „Ținutul Buzăului”, mini-satul ecologic denumit „Cob Village” dispune de 5 căsuțe tradiționale cu 12 camere și utilități moderne. Vă puteți retrăi nostalgiile copilăriei și vacanțele petrecute la bunici într-o regiune recunoscută pentru fenomenele sale naturale unice în Europa: Vulcanii Noroioși, Țara Luanei și Așezările Rupestre Colți-Aluniș-Nucu.
Casele sunt construite din acest „cob”, un amestec de pământ lutos, nisip, paie și apă, iar zidurile integrează în structura lor frânturi de sticlă și borcane, care fac loc într-un mod interesant luminii naturale. Geamurile, de pildă, sunt realizate din parbrize. Orientate concentric, casele păstrează parfumul unei alte lumi, ferită parcă de agitația cotidiană. O cameră dublă în acest paradis de lut costă 350 de lei/noapte.
Tiny houses în Vadu Crișului
„Tiny house”, conceptul care îmbină intimitatea, confortul și armonia cu natura, este un trend din ce în ce mai răspândit printre români.
În Vadu Crișului, județul Bihor, puteți beneficia, într-un cadru de poveste, de două astfel de opțiuni. Prima căsuță este situată în imediata apropiere a unui lac de pescuit și are terasa deasupra apei. O noapte de vis aici costă 210 lei. Cea de-a doua căsuță se află pe malul râului Crișul Repede și beneficiază de jacuzzi exterior. Întreaga locuință costă 390 de lei/noapte.
Căsuța din copac (Porumbacu de Sus)
Micul sat sibian, Porumbacu de Sus, este un loc de poveste în care natura și omul intră într-o armonie perfectă prin intermediul unei căsuțe construită în copac. „Porumbacu Treehouse” se află în mijlocul unei păduri din localitate, într-o atmosferă de maximă relaxare. Superbele peisaje locale pot fi admirate prin ferestrele amplasate din tavan și până în podea.
Chalet-ul dispune de un dormitor, o baie și o chicinetă, dar și de o terasă, de unde pot fi auzite cele două râuri care trec prin apropiere. Totul într-un decor romantic și modern. De asemenea, pot fi închiriate biciclete pentru explorarea împrejurimilor și a Castelului de Lut Valea Zânelor.
Căsuța este situată la 14 kilometri de Transfăgărășan și la 36 de kilometri de Sibiu și poate găzdui un număr de maxim 4 persoane, la 1.400 de lei pentru 2 nopți de cazare, cu mic-dejun inclus.
Glamping între Piatra Craiului și Bucegi
Ursa Mică Glamping Resort a fost gândit de Alina și Răzvan, doi tineri care s-au inspirat din călătoriile lor prin Elveția și Italia pentru a aduce această idee și în România. Poziționat într-un spațiu idilic, la 1.200 de metri altitudine între masivele Piatra Craiului și Bucegi, campingul este dotat cu 12 corturi de lux, care beneficiază de cele mai bune condiții.
Pentru a evita contactul cu solul, fiecare cort este amplasat pe o platformă din lemn. Locuințele au înălțimea de trei metri și sunt dotate cu sobe și paturi cu saltele calitative din spumă poliuretanică, lenjerii din satin și bumbac. Cortul este confecționat și el dintr-un bumbac special, care permite trecerea aerului.
Decorul rustic și minimalist completează experiența de sălbăticie. Fiecare astfel de cort poartă numele unei stele sau galaxii. Se pune un accent special și pe mâncare, pregătită 100% cu produse locale. Campingul este deschis în fiecare an din mai până în octombrie, la un preț de 350 de Euro pentru 2 nopți de cazare, cu toate mesele incluse.
Igluuri de 5* la Azuga
Wegloo, conceptul care îmbină igluurile de lux cu natura, a fost adus și în România, în județul Prahova, într-o zonă de pădure și munți. Mai precis, în Azuga, între Munții Bucegi și Baiului, vizavi de pârtia de schi Sorica și telegondolă.
Wegloo este un dom geodezic cu baie complet utilată, șemineu, terasă proprie, pat king size, TV cu acces la Netflix, mini-bar și jacuzzi gonflabil în interior. Trei nopți de cazare pentru două persoane ajung la 900 de euro, cu mic-dejun inclus.
Colibe dacice, fără acces la tehnologie
Situată în inima zonelor viticole și a renumitelor crame Tohani, Budureasca și La Certa, Ferma Dacilor reprezintă un amestec de modern și tradițional. Colibele dacice construite aici prin metode și materiale tradiționale se completează cu o experiență culinară 100% naturală și memorabilă.
Tot în ideea unui loc perfect izolat a fost conceput și Satul Banului, un spațiu fără acces la internet sau alte tehnologii. Situat la 100 de kilometri de București, satul reprezintă o evadare din agitația cotidiană direct în odăile țărănești amenajate în stil muntenesc.
Un alt loc străin de tehnologie este și Valea Celor Doisprezece, complex inaugurat la marginea satului Dobreni-Neamț. Este vorba de 12 căsuțe îngropate în pământ, ca în poveștile cu hobbiți. Încălzirea se face prin sobe de lemn, iluminatul este la opaiț, iar prizele lipsesc cu desăvârșire.
Mini-satul poate fi vizitat sau folosit pentru cazare. O experiență de trei zile costă 200 de euro pentru două persoane, bani în care sunt incluse micul-dejun, accesul la saună și ciubăr.
Stațiune lacustră în Caraș-Severin
Situat în localitatea Berzasca, județul Caraș-Severin, Complexul Egreta este prima stațiune lacustră din România construită din fonduri europene. Cele 15 căsuțe pe piloni suspendate deasupra Dunării în Parcul Natural Porțile de Fier oferă o perspectivă directă către frumusețile Clisurii Dunării.
Turiștii se pot deda atracțiilor din apropiere, Cazanele Mari și Cazanele Mici, dar pot petrece și un sejur înconjurați de apă, departe de grijile cotidiene. Bungalourile dispun de toate facilitățile necesare, inclusiv de o terasă pe malul apei.
Cabană rustică în Munții Apuseni
Plasată în satul Bălnaca, la intrarea în Munții Apuseni, cabana rustică se află departe de tumultul civilizației. Locuința este confortabilă și intimă, deopotrivă tradițională și modernă.
Locația asigură un confort total, inclusiv sobă pe lemne, internet, bucătărie complet utilată și chiar un leagăn din lemn și sfoară în curte. Prețul pentru întreaga locuință este de 700-800 de lei pe noapte.
Sursa: life.hotnews.ro (8 ianuarie 2022)
——————————————
Hola România, o platformă online care oferă turiștilor străini experiențe inedite în țară
Proiectul Hola România a fost lansat din dorința de a promova peste granițe autenticitatea și tradiționalul plaiurilor mioritice. Cei doi tineri din spatele inițiativei, Alexandra și Raul, au copilărit împreună, petrecându-și vacanțele la bunici, în zona rurală: „Încă din copilărie, fără să ne dăm seama, am pus bazele a ceea ce azi se numește Hola România”, declara Alexandra.
Sunt doi oameni care au călătorit în peste 30 de țări și au ajuns să aprecieze într-un mod aparte unicitatea modului de viață românesc. În spatele proiectului lor turistic se află dorința de a reda o imagine pozitivă a României în afara granițelor.
Așa a apărut Hola România, o platformă care promovează turismul autentic și responsabil, care oferă experiențe și pachete ce includ vechi restaurante, meșteșuguri, artiști, iubitori de natură și promotori de tradiții și obiceiuri. Scopul proiectului este acela de a pune în lumină potențialul turistic unic al României.
„Vrem să definim un brand turistic național bazat pe natură, istorie și tradiții, și vrem să promovăm, dar să și respectăm modul de viață autentic al comunităților, în special al celor rurale”, explică autorii.
Platforma are clienți de pe tot globul, dar în special din Spania. Site-ul este organizat pe trei categorii, corespunzând mai multor nevoi: curioșii pot găsi informații utile cu privire la zonele turistice și modalitățile de petrecere a timpului liber în orașele și satele românești, itinerarii și detalii pertinente referitoare la viză sau echipamentul necesar pentru trasee; clienții pot alege fie pachete turistice care cuprind doar cazări în locuri tradiționale, fie pachete care includ și experiențe; există și un e-shop, de unde cei care au vizitat România pot alege un suvenir artizanal fără a-și mai încărca bagajele.
„Living like a local” este principiul după care se ghidează cei doi în alegerea experiențelor pentru turiști. Complementar, turiștii pot preciza pe site câteva detalii esențiale privind vacanța de vis, precum tipul de călător (solo traveller, cuplu, grup de prieteni, etc.), durata călătoriei sau activitățile preferate.
„Experiențele oferite presupun o documentare continuă”. Este și motivul pentru care Alexandra și Raul au apelat la localnici din zonele promovate. „Am bătut la uși și am găsit singuri «poveștile» care merită spuse”, mărturisesc ei. Procesul de „research” este continuu, iar una din principalele provocări a fost absența unui site centralizat cu informații turistice din toate colțurile țării.
„Cele mai frumoase și autentice unități de cazare nu sunt, de cele mai multe ori, suficient promovate, nu există un sistem care să adune micii meșteșugari, sau, dacă există, el nu este actualizat și nicidecum user friendly”, explică antreprenorii.
Birocrația excesivă și lipsa unu cadru legislativ adecvat sunt piedici din cauza cărora au fost puși în situația de a nu putea integra în pachetele lor multe unități de cazare (dar mai ales experiențe). De aceea, cei doi tineri lucrează la structurarea informației pentru ca turiștii să înțeleagă cu ușurință ce anume pot găsi în România.
„Vrem să-i motivăm pe toți cei care desfășoară o activitate interesantă, dispun de o cazare tradițională, creează produse autentice românești, etc., să ia legătura cu noi și să ne prezinte ceea ce fac, pentru a le putea include serviciile în pachetele pe care le pregătim pentru turiștii străini și nu numai”, spun dezvoltatorii platformei.
Lipsa infrastructurii și a unui sistem de transport bine pus la punct sunt impedimentele de care se lovesc turiștii. Aici este punctul în care autoritățile ar trebui să intervină mai mult.
„Experiența ne-a demonstrat că standardul de ospitalitate al unui oraș sau sat se bazează pe calitatea vieții locuitorilor, motiv pentru care autoritățile ar trebui să promoveze politici de turism (și nu numai) care pun în valoare resursele culturale și naturale, dar care le și protejează, în același timp. Simplu spus, administrațiile publice ar trebui să se concentreze pe modalități de îmbunătățire a modului de viață al cetățenilor”, spun tinerii.
Proiectul Hola România a fost întâmpinat cu bunăvoință din partea autorităților doar la nivel declarativ. În realitate, tinerii s-au lovit de sistemul birocratic și nu au reușit să treacă de nivelul discuțiilor. Totuși, ei rămân perseverenți, conform propriilor spuse, și vor continua să încerce să convingă autoritățile publice să se implice în ecosistemul Hola România.
Platforma a fost concepută inițial pentru piața din Spania, însă se încearcă extinderea ei prin traducerea site-ului în limba engleză. Momentan, există circa 5.000 de utilizatori lunari, în condițiile în care website-ul este la început de drum, iar conținutul urcat reprezintă aproximativ 30% din ceea ce dispun.
„Cei mai mulți turiști își doresc să vadă Transilvania, cu orașele ei medievale și satele săsești, dar există un număr tot mai mare de cereri pe segmentul de aventuri montane”, spun tinerii.
Pe viitor, antreprenorii vizează construirea mai multor unități de cazare autentice, unde să-și poată răsfăța turiștii așa cum le-ar plăcea lor înșiși să fie tratați. De asemenea, Alexandra și Raul au în vedere un proiect prin care să implice turiștii în acțiuni de ecologizare a rutelor turistice.
Sursa: life.hotnews.ro (21 august 2021)
——————————————
Rețetele bunicilor: Povestea unui business de succes
Povestea lui Răzvan Rusu este cea a românului care a dezvoltat un mic business prin care promovează bunătățile ca pe timpuri, cum ar fi zacusca bunicii sau ciocolata de casă.
Începută în anul 2012, în satul Idicel Pădure din Mureș, afacerea locală a lui Răzvan s-a bazat la început pe dulceața de cireșe, fructele fiind colectate din sat alături de o gospodină locală cu pasiuni similare. Au urmat zacusca la ceaun, după o rețetă originală, ciocolata din boabe de cacao prăjite la Reghin și o cremă densă de alune. Totul, din pasiunea antreprenorului de a face „ceva frumos și gustos”.
2020, anul marilor schimbări determinate de pandemie, l-a forțat pe Răzvan să-și mute business-ul la București pentru a scurta lanțurile de producție și aprovizionare. În același timp, afacerea a beneficiat rapid și de un plan de rebranding și a dezvoltat produse noi. Proiectul Răzvan Idicel a reușit să treacă mai repede peste criza pandemică investind masiv în dezvoltare de brand și poziționare pe piață, oferind noi produse și sortimente la raft, păstrând în linii mari o imagine fresh și nealterată. Pentru antreprenorul Răzvan Rusu, viitorul post-pandemic aparține grijii pentru calitate și comunicare eficientă.
În pofida rezultatelor favorabile, există în continuare îngrijorări legitime cu privire la stabilitatea pieței și a lanțurilor de aprovizionare, cu presiuni multiple, atât pe aprovizionare, cât și pe costuri. Din acest punct de vedere, anul 2022 trebuie planificat mult mai atent, cu un accent aparte pe măsurile sanitare.
Răzvan Rusu este un om care încearcă să vadă dincolo de fațada situației. Din punctul său de vedere, există în continuare o problemă reală în privința tipului de susținere pe care îl asigură băncile, mai ales în momentele de criză și mai ales în proiectele de dezvoltare. Pentru antreprenorul care a readus la viață rețetele bunicilor, este „esențial ca oricine intră într-o relație cu o bancă să își cunoască bine drepturile și obligațiile”. O relație personală și onestă cu banca, mai ales în proiectele de dezvoltare, ar fi o garanție în plus că afaceri precum cea imaginată de Răzvan Rusu vor supraviețui momentelor de incertitudine.
Sursa: hotnews.ro (22 octombrie 2021)
——————————————
Conservation Carpathia și sanctuarul de cai de lângă Făgăraș
Înființată în 2009, Fundația Conservation Carpathia are ca misiune protejarea naturii și refacerea zonelor degradate. Recent, managerul ei, István Szabó, a pus bazele unei afaceri în domeniul turismului—ferma de biodiversitate Cobor, în apropierea orașului Făgăraș. Cele 500 de hectare de teren sunt folosite astăzi pentru activități agricole cu un impact redus asupra mediului.
„Avem aici un sanctuar de cai care se adresează acelor proprietari de cai care au animale bolnave sau îmbătrânite și nu vor să scape de ele. În acest sanctuar, noi oferim servicii turistice și pentru aceste animale. De asemenea, avem o casă de oaspeți cu 22 de locuri, iar turiștii care aleg să ne viziteze au posibilitatea să mănânce produse locale. Folosim produse alimentare atât din comunitate, cât și din ferma noastră”, declară István Szabó.
Proiectul fermei Cobor este finanțat prin Markus F. Jebsen, Fundația Temperatio și alte fonduri realizate din exploatare proprie. De asemenea, fundația dispune și de observatoare de faună sălbatică în zona barajului Pecineagu. Din acest loc nedomesticit, fără curent și internet, pot fi observate animalele în mediul lor natural. Fundația Conservation Carpathia mai deține și aproape 200 de exemplare de vaci și urmează să dezvolte produse din carnea rasei sură de stepă, aflate momentan în plin proces de autorizare. „Încercăm să combinăm tot ceea ce înseamnă valoare care vine din aceste resurse naturale, fără să avem un impact negativ, dar să oferim totuși acea experiență turiștilor de a te întoarce în timp”, declară managerul.
Prin locurile de muncă pe care le oferă, Conservation Carpathia promovează dezvoltarea comunității locale. Din acest punct de vedere, afacerea pe care o păstorește István Szabó are capacitatea de a oferi o perspectivă de viață reală resursei umane locale.
De la începutul pandemiei, Ferma Cobor a câștigat în popularitate printre turiștii români. Preferând în această perioadă destinațiile din țară în detrimentul celor externe, românii au început să descopere—și implicit să susțină—proiectele și afacerile din zona turismului local. Pentru István Szabó și alții ca el, pandemia nu a însemnat doar criză și incertitudini, ci și o bună oportunitate de dezvoltare.
Sursa: profit.ro (14 ianuarie 2022)
——————————————
Nămol terapeutic și resurse locale: Spectaculoasa renaștere a brandului Pellamar
Una din resursele remarcabile ale României este nămolul terapeutic. În secolul XIX, oameni din toată Europa vizitau aceste meleaguri pentru celebrele băi de nămol, iar mare parte din extracte ajungea la export pentru aceiași clienți. Aceasta este povestea nămolului terapeutic extras din lacul Balta Albă, Stațiunea Amara.
Datorită unui manager iscusit, călit în industria cosmetică, brandul Pellamar a cunoscut în ultimii doi ani pandemici o renaștere cu totul remarcabilă.
„(…) a început în sfârșit discuția despre echilibrul microbiomului, chestie la care noi lucraserăm înainte de pandemie. A început să se vorbească despre bacterii bune și bacterii rele și că e ok să avem și bacterii bune pe suprafața pielii și că nu sunt ok detergenții complet agresivi”, declara recent Miruna Codeanu, Director General Pellamar.
Balta Albă se află pe malul lacului omonim, la granița dintre județele Buzău și Brăila. Zona este bine-cunoscută pentru lacurile cu apă sărată apărute pe fundul unui fost bazin oceanic. În secolul al XIX-lea, băile din Balta Albă deveniseră o atracție atât pentru români, cât și pentru străini. A existat aici chiar și un cazinou, lucru mai rar în epocă. Deși faimoasă la sfârșitul secolului respectiv, cele două războaie mondiale și apoi proasta gestiune din perioada comunistă au contribuit din plin la degradarea stațiunii.
Primele produse Pellamar au fost lansate la mijlocul anilor 1970 și erau bazate pe extract de nămol terapeutic 100% natural, obținut prin mijloace mecanice. Actuala fabrică de produse Pellamar se află chiar pe malul lacului, ducând mai departe tradiția unui brand unic în Europa și în lume.
Pellamar a revenit puternic pe piață după 2010, cu o investiție de aproximativ 1 milion de euro. În timp, linia de produse cosmetice s-a dezvoltat, ajungând astăzi la 50 de produse în portofoliu. Cifrele de afaceri au fluctuat și ele de la an la an, însă brandul a supraviețuit și datorită unor investitori autohtoni, cum ar fi Asociația Transportatorilor Români, care au oferit o susținere constantă, mai ales în momentele mai grele ale businessului.
Pandemia a funcționat și pentru această afacere precum un „ceas deșteptător”, iar noul management, prin Miruna Codeanu, a început să caute soluții de profitabilitate. După 2020, accentul pe online a asigurat un cashflow necesar plății furnizorilor și permanenței stocurilor. În plus, optimizând afacerea și renunțând la lucrurile nenecesare, 2020 a cunoscut și primul profit pentru Pellamar, după un deceniu de secetă.
Secretul nu stă, însă, în vreo formulă magică, după cum mărturisea chiar Codeanu, ci într-o atitudine proactivă, opusă contemplării neputincioase a crizelor (pandemice ori de altă natură): „O parte dintre deciziile pe care le iei, dincolo de analize și rapoarte, țin și de intuiție. Și, uneori, trebuie să faci lucrurile înainte ca alții să le facă, chiar dacă nu sunt perfecte”.
Sursa: spotmedia.ro (13 noiembrie 2021)
——————————————
În 2022, clădirile și terenurile din sudul litoralului aflate în paragină vor fi supraimpozitate cu până la 500%
La sfârșitul anului 2021, Consiliul Local Mangalia a emis o hotărâre privind supraimpozitarea cu valori cuprinse între 300% și 500% a clădirilor și terenurilor aflate în paragină. Mai precis, este vorba despre stațiunile Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun, Olimp și orașul Mangalia.
Conform declarației viceprimarului municipiului Mangalia, Dragoș Angelescu, circa 240 de astfel de proprietăți, dintre care 4 hoteluri, vor fi supraimpozitate din cauza neglijării terenurilor pe care se află.
„Primăria Mangalia a început un amplu proces de reabilitare a spațiilor verzi în municipiu și stațiuni, motiv pentru care am încercat să-i aducem și pe proprietarii de terenuri și proprietăți private să se alinieze la investițiile noastre. Nu s-a întâmplat și am procedat la această măsură de supraimpozitare”, a explicat Angelescu, care a mai adăugat că este vorba în special de terenuri părăsite, clădirile fiind renovate în ultimii ani de către noii proprietari.
De asemenea, viceprimarul Mangaliei a mai declarat că, în cazul în care proprietarii nu-și vor plăti impozitul, se va ajunge la exproprierea și vânzarea la licitație a bunului respectiv: „La un moment dat, se va intra pe procedura de recuperare a debitelor și, de la caz la caz, în funcție de ce spune legea, asta vom face. Se poate ajunge și până la expropriere, până la preluarea proprietăților respective și scoaterea lor la licitație. Dar există și posibilitatea să facă ceea ce trebuie, iar de anul viitor revin la nivelul de impozitare normal”.
Precizările edilului vin în contextul în care există în continuare mulți proprietari care par că nu au înțeles intenția autorităților locale de a reda sudului litoralului o bine-meritată strălucire și de a-l face să redevină o atracție turistică.
Sursa: profit.ro (12 ianuarie 2022)
——————————————
Localuri bucureștene deschise în 2021
Anul pandemic 2021 a fost unul extrem de dificil pentru sectorul HoReCa. Multe dintre restaurantele, barurile și cafenelele bucureștene au dispărut din peisajul urban, însă au existat și oameni care au avut curajul să înceapă noi afaceri în domeniul ospitalității.
Mai jos, o listă de localuri recent deschise în Capitală, care merită vizitate și în 2022:
- Acuarela (Polonă 40)
- Arzu (Romulus 85)
- Bucătăria.local food (Ion Slătineanu 30)
- Fork Ana Tower (Bd. Poligrafiei 1C, Ana Tower)
- Hushimo (Mendeleev 8)
- Laboratorio Brew Room (Calea Victoriei 222)
- Maimuca (Edgar Quinet 7)
- Mamizza (Bd. Corneliu Coposu 6)
- MOM (Str. Franceză 2-4)
- Naive (I.C. Brătianu 36)
- Smokăreală (Mendeleev 33)
- Wing.eat (Schitu Măgureanu 61)
Sursa: life.hotnews.ro (8 ianuarie 2022)
——————————————
Berzei 21: Viitorul etalon cultural al Capitalei
Reunite sub Grupul de inițiativă Berzei 21, patru organizații bucureștene—Asociația Cartierul Creativ, Nod Makerspace, Fundația Comunitară București și BAZA—au lansat un proiect care vizează transformarea complexului Berzei 21 într-un spațiu cultural și strategic mixt. Alături de o scrisoare deschisă adresată reprezentanților Primăriei Municipiului București și Primăriei Sectorului 1, inițiatorii au dezvoltat și o platformă online, www.berzei21.ro, unde pot fi consultate exemple de bune practici și parteneriate cu proiecte similare din Europa.
Proprietate a Primăriei Municipiului București, Complexul Berzei 21 este în acest moment o relicvă a epocii industriale, cu hale și clădiri neutilizate întinse pe o suprafață de 8.360 mp. Fostele hale REBU, cum mai sunt cunoscute, reprezintă, atât prin dimensiune, cât și prin structură și poziționare centrală, locul ideal pentru un astfel de demers.
În cadrul proiectului de regenerare urbană Berzei 21 sunt vizate noi funcțiuni creativ și social-culturale, spații de lucru și dialog, spații de întâlniri, expoziții și evenimente, spații de spectacol și ospitalitate, precum și altele dedicate educației permanente, cu accent pe dezvoltarea urbană durabilă și viitorul orașului.
Membrii Grupului de inițiativă au identificat deja și câteva din scenariile de finanțare și co-guvernare necesare activării proiectului și și-au manifestat deschis disponibilitatea de a contribui, alături de partenerii implicați, la toate procesele și etapele care vor urma.
Conceput ca un important motor de dezvoltare urbană și culturală, proiectul Berzei 21 are potențialul de a umple un mare gol în spațiul cultural și expozițional al Capitalei. Gândit de o manieră colaborativă, Complexul Berzei 21 poate deveni „viitoarea adresă a creativității bucureștene”.
Sursa: institute.ro (26 ianuarie 2022)
——————————————
„Hub cultural și gastronomic” în viitoarea Piață Matache
Clotilde Armand și-a propus să transforme Piața Matache într-un punct de atracție pentru turiști, cu zone de relaxare și concerte. Primăria Sectorului 1 al Municipiului București a scos la licitație studiul de fezabilitate pentru această locație istorică.
„Începem anul cu vești bune. Am scos la licitație studiul de fezabilitate pentru Piața Matache din București. Vrem să redăm valoarea acestui reper, să facem atractivă această zonă istorică. […] Va fi și un hub cultural și gastronomic, un punct de atracție pentru turiști. Am plănuit acolo inclusiv un loc special pentru amplasarea unor ateliere meșteșugărești. Vrem să demolăm construcțiile haotice care au umplut zona istorică de la intersecția Calea Griviței cu Calea Buzești și să transformăm întregul cartier”, a scris pe Facebook Clotilde Armand.
Spațiile comerciale vor beneficia de parcare subterană, galerii acoperite la parter, iar la etaj, o zonă pentru relaxare, una pentru mici concerte, cinema în aer liber, precum și cafenele, baruri și terase.
Sursa: Facebook (04 ianuarie 2022)
——————————————
Turismul internațional în 2021: O redresare economică lentă
Potrivit Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO), industria mondială de profil a crescut foarte puțin în 2021, comparativ cu anul anterior, iar o revenire completă este de așteptat abia în 2024.
Carantina și restricțiile de călătorie au fost cei mai importanți factori ai scăderii drastice a călătoriilor. Cu toate acestea, creșterea procentului de persoane vaccinate și relaxarea temporară a restricțiilor au permis o mică redresare în 2021.
„Ritmul revenirii rămâne unul lent şi inegal între regiunile lumii din cauza unor grade diferite de restricții de mobilitate, de rate de vaccinare şi încredere a călătorilor”, se arată în raportul UNWTO. Răspândirea variantei Omicron în luna decembrie a anului trecut a provocat scăderea rezervărilor de călătorie și, implicit, noi dubii în rândul industriei.
Europa de Sud și Mediteraneană, America Centrală și Caraibe au înregistrat comparativ cu 2020 cele mai mari creșteri ca volum de turiști, dar sunt în continuare cu 54%, respectiv 56% și 37% sub cifrele din 2019. La polul opus, cu scăderi ale numărului de turiști de 79%, respectiv 94% sub nivelurile pre-pandemice s-au situat Orientul Mijlociu și Asia Pacific.
Tot comparativ cu 2020, Produsul Intern Brut al turismului global a crescut în 2021 cu 19%, până la 1.900 miliarde de dolari, motivul fiind turiștii care au cheltuit mai mult și au avut sejururi mai îndelungate. Per total, însă, veniturile industriei turismului au depășit doar jumătate din nivelul înregistrat în 2019.
Aproape două treimi (64%) din profesioniștii turismului intervievați de UNWTO nu se așteaptă la o revenire completă a industriei până în 2024. „Recenta creștere a cazurilor de COVID-19 şi varianta Omicron ar urma să afecteze revenirea şi încrederea la începutul anului 2022, deoarece unele țări vor reintroduce interdicții de călătorie şi restricții pentru anumite piețe”, estimează raportul UNWTO.
Potrivit datelor Eurostat, România a înregistrat în luna iulie a anului 2021 cea mai mare scădere a turismului de incoming din Uniunea Europeană, nopțile petrecute de străini în unitățile de cazare diminuându-se cu până la 90%.
Sursa: adevarul.ro (18 ianuarie 2022)
——————————————
Recomandarea UE: Călătorii fără restricții cu certificat COVID
Țările Uniunii Europene au o nouă abordare în ceea ce privește restricțiile impuse călătorilor europeni pentru stoparea coronavirusului. La sfârșitul lunii ianuarie, a.c., s-a luat hotărârea ca măsurile de testare și carantinare să nu mai depindă de țara de origine, ci de situația fiecărui individ în parte. Modificările vor intra în vigoare începând cu 1 februarie, atunci când se va stabili și o valabilitate de nouă luni pentru certificatele de vaccinare.
O abordare bazată pe persoană va simplifica regulile de mobilitate, care funcționau până acum conform unui sistem de semafor (verde, portocaliu, roșu și roșu închis). Noua recomandare menține însă posibilitatea impunerii unor măsuri suplimentare călătorilor din zonele „roșu închis”, considerate cu risc ridicat pe hartă.
Un certificat digital UE valabil COVID poate include:
- Un certificat de vaccinare cu un preparat aprobat european dacă au trecut cel puțin 14 zile și nu mai mult de 270 de zile de la ultima doză sau dacă persoana a primit o doză de rapel. Chiar și așa, statele membre ar putea accepta și certificate pentru vaccinuri aprobate de autoritățile naționale sau de OMS.
- Un rezultat negativ al testului PCR obținut cu cel mult 72 de ore înainte de călătorie sau un rezultat negativ al testului antigen obținut cu cel mult 24 de ore înainte de călătorie.
- Un certificat de recuperare care să ateste că nu au trecut mai mult de 180 de zile de la data primului rezultat pozitiv al testului.
Persoanele care nu dețin un certificat digital UE COVID ar putea fi obligate să facă un test înainte sau nu mai târziu de 24 de ore de la sosire.
Potrivit recomandării, este întărită așa-numita „frână de urgență” tocmai pentru a răspunde mai rapid și eficient în cazul apariției unor noi variante îngrijorătoare. „Atunci când un stat membru impune restricții ca răspuns la apariția unei noi variante, Consiliul, în strânsă cooperare cu Comisia și cu sprijinul ECDC, trebuie să revizuiască situația”, se precizează în document.
Comisia Europeană ar putea propune Consiliului să convină asupra unei decizii coordonate privind călătoriile în zonele de risc. Recomandarea nu are caracter obligatoriu, iar „autoritățile statelor membre rămân responsabile pentru implementarea conținutului ei”.
Sursa: evisionturism.ro (27 ianuarie 2022)
——————————————
Turismul strânge rândurile în jurul Declarației de la Glasgow
Declarația privind schimbările climatice de la Glasgow a fost lansată oficial în luna noiembrie a anului 2021, în cadrul celei de-a 26-a conferințe a părților (COP26), un eveniment derulat anual, sub egida ONU, începând din 1995.
Declarația recunoaște urgența unui plan global coerent privind acțiunea climatică în turism. Semnatarii ei s-au angajat să ofere fiecare câte un plan concret de acțiune climatică în cel mult 12 luni de la parafare (sfârșitul anului 2022).
Zurab Pololikashvili, Secretarul General al Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO), a subliniat în cadrul COP26 că deși „multe afaceri private au demonstrat cum anume poate fi promovată acțiunea climatică, este nevoie de o abordare sectorială mai ambițioasă pentru a ne asigura că turismul accelerează acțiunea climatică într-un mod semnificativ”. Tot el a mai adăugat că „Declarația de la Glasgow este un instrument util surmontării prăpastiei dintre bunele intenții și o acțiune climatică relevantă”.
Printre cei peste 300 de semnatari ai Documentului se numără afaceri, țări și entități cu interese în zona turismului, inclusiv jucători de frunte ai industriei destinațiilor, precum și alți stakeholderi de turism, de la mici la mari (Accor, Iberostar Group, Skyscanner, VisitScotland, WTTC, ETOA, Panama, Barbados, ș.a.m.d.).
Sursa: unwto.org (04 noiembrie 2021)
——————————————
Concluzii
Turismul reprezintă consumul „in loco” al serviciilor și produselor de către non-rezidenți. Tendințele europene și globale, cu influențe tot mai consistente și în țara noastră, arată că este posibil ca, în comunitățile locale, turismul să devină o sursă de bunăstare sau să conteze uneori decisiv în dezvoltarea locală.
La nivel mondial, 2021 a fost un an în care turismul a început să-și revină treptat după un șoc masiv și global precum pandemia de COVID-19. În 2020, călătoriile internaționale au scăzut semnificativ—cu 73% conform estimărilor OMT. Anul trecut, creșterea a fost de doar 4%. Este, însă, important de subliniat că vorbim de călătorii internaționale. În România, turismul național a fost mai puțin afectat—o veste bună și proastă deopotrivă. Anul 2021 a fost aproape de nivelul lui 2019.
La nivel de tendințe, multe dintre ele accentuate în ultimii doi ani, este posibil să asistăm în continuare la creșterea preferinței pentru destinații și atracții locale ca alternativă la călătoriile în afară. A apărut și un nou termen, „staycation”, care se referă la a fi turist în propriul oraș. Vorbim de o tendință mai veche, considerată anterior excentrică, dar care pare să prindă din ce în ce mai multă viață, în special în contextul restricțiilor de circulație.
O altă tendință de apreciat a fost aceea a călătoriilor cu rulote/autorulote, corturi, biciclete, yachturi, în detrimentul celor cu avionul sau cu trenul. La nivel de cazare, a apărut un nou tip de structură, care mizează pe izolare atât ca destinație, cât și ca arhitectură (conace, vile de mici dimensiuni în rural, glampinguri, bungalouri), și în care experiența ocupă un loc central. La fel de important, sustenabilitatea și impactul asupra mediului au început să conteze, mai ales după Declarația de la Glasgow de anul trecut (bunăoară, modelul Dacia Spring a dublat practic piața mașinilor electrice din România).
Există, în fine, o bună oportunitate în ceea ce privește „călătoriile personalizate”. Tehnologia joacă și ea un rol important, în măsura în care oferă turistului o serie de instrumente esențiale pentru optimizarea experienței de călătorie.
Una din concluziile anului 2021 este că accentul pe siguranță și restricțiile de circulație au schimbat preferințele consumatorilor dinspre centrele urbane către cele rurale. Din acest punct de vedere, este de așteptat ca turismul și călătoriile interne să continue să conducă redresarea în România și în perioada imediat următoare. Concomitent, se estimează că în perioada următoare turismul de afaceri va avea cea mai semnificativă creștere.