Cu ce scop ați înființat Clusterul Balneoturistic Transylvania?
Clusterul a fost înființat în 2014 și a fost inițiat de Fundația Amfiteatru și de Asociația Clustero, reprezentată de mine la acea vreme. La această inițiativă s-au alăturat apoi actori precum Organizația Patronală a Turismului Balnear din România, Asociația Națională de Balneologie și alții. Sunt 54 de membri acum, printre care și asociații și patronate reprezentând alte firme din domeniu. Conceptul de bază a fost să avem o asociere liberă între mediul economic, mediul academic și public, pentru reconstituirea culturii balneare în România prin clustere regionale.
Ați reușit să dezvoltați această rețea?
Primul a fost cel înființat în Regiunea Centru, după care am mobilizat actorii în Regiunea Sud, și, în luna august a anului 2014, s-a constituit și Clusterul Regional Balneoturistic Muntenia, la Amara. În luna octombrie, în Salina Turda, am facilitat înființarea Clusterului Regional Transilvania Nord-Vest. Pentru funcționarea unui cluster este nevoie de mult voluntariat, de o echipă devotată și de conlucrarea membrilor, lăsând deoparte orgoliile. Din păcate, nu am reușit să continuăm acest concept la nivel național, deși gestionarea domeniului la nivel regional este cea mai relevantă și eficientă abordare. În ceea ce privește statutul acestor clustere, doar clusterul Transylvania este activ. În acest cluster am reușit să dezvoltăm un concept complex, să formăm o echipă entuziastă și să găsim o voce comună cu majoritatea membrilor.
Asta este rețeta unui cluster de succes în balneologie? Conceptul, echipa și vocea comună?
Fiecare regiune este foarte diferită—atât ecosistemul, cât și resursele. Se mai confundă clusterul un entitatea de management. Managementul, cu entitate juridică reprezentând asocierea, facilitează de fapt conlucrarea între membri, iar noi am reușit să participăm, la nivelul clusterului, la optimizarea politicilor în domeniu. Atunci când s-a conturat Strategia de Specializare Inteligentă a regiunii centru am fost acolo, am participat activ, am trimis documente, argumente ca balneologia să fie inclusă. De-a lungul anilor, focusul nostru s-a mai schimbat: nu ne mai concentrăm atât de mult pe turism pentru valorificarea resurselor naturale balneare, ci pe balneologia în sine, ca știință. Sunt adeptul dezvoltării bazată pe cunoaștere, dar și al trad-inovării. În momentul de față, balneologia și balneoturismul sunt incluse în domeniile de specializare inteligentă, și consider că am avut un rol important în treaba aceasta. Este o reușită. În acest domeniu, Clusterul Regional Balneoturistic Transylvania a fost ales în mai multe delegații europene pentru recâștigarea reputației țării, balneologia fiind un domeniu unic cu potențial imens de a deveni un sector de excelență. Demersurile privind dezvoltarea unui domeniu trebuie să se bazeze pe o viziune complexă, mult mai amplă decât creșterea aportului la PIB, sau, în cazul turismului, creșterea fluxului de turiști. Rentabilitatea turismului balnear nu se poate măsura în indicatori economici, sau, cel puțin, nu este corect. Politica actuală de dezvoltare impune conceptul conform căruia cel mai important obiectiv este creșterea economică, iar pentru a atinge acest obiectiv aplică o strategie de stimulare a consumului. Noi nu susținem turismul de masă.
Și care este conceptul clusterului Transylvania?
Membrii clusterului susțin că cel mai valoros patrimoniu este cultura balneară autentică, sub auspiciile căruia se poate dezvolta un turism balnear sustenabil, pe termen lung, și care poate influența în mare măsură calitatea vieții în regiunile României și ale Europei. Pentru ca turismul să devină un fenomen viabil, este necesară identificarea corectă a tuturor componentelor acestuia. Astfel, clusterul a dezvoltat următoarele aspecte legate de evoluția turismului balnear, pornind de la o analiză la nivelul stațiunilor: natura înconjurătoare, aspectul stațiunilor, bazele de tratament și resursele naturale, specialiștii în balneologie, specialiștii în turism, comunitatea și grupul țintă. Acestea sunt elementele care trebuie să coexiste și să funcționeze în sinergie (managementul sustenabil al pădurilor, implicarea societății locale, etc.) ca să putem vorbi despre turism sustenabil în localitățile cu potențial. Noi nu ne concentrăm doar pe cele cu statut de stațiune. La nivelul regiunii, am identificat 37 de localități, unele în paragină, dar care ar putea fi transformate în oaze de liniște și de sănătate.
Care credeți că sunt cele mai mari obstacole în calea reconstituirii culturii balneare?
În primul rând, lipsa colaborării și lipsa unei viziuni în care să creadă actorii. Pentru dezvoltarea unui concept durabil, care este primul pas, este nevoie de o colaborare și conlucrare între ministere și între actorii regionali din diferite sectoare. Ministerele care trebuie să contribuie la această dezvoltare integrată sunt cele ale Turismului, Sănătății, Tineretului și Sportului, Culturii, Dezvoltării Regionale, Fondurilor Europene, Economiei, Mediului de Afaceri, Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Educației – foarte important, dar are un rol semnificativ și cel al Agriculturii și Dezvoltării Regionale. Dacă vorbim despre specializare inteligentă, competitivitate, dar și dacă luăm în considerare Agenda 2030, balneologia este un domeniu-cheie din punct de vedere strategic. Avem 30% din resursele Europei, resurse diverse și unice. Cercetarea descentralizată în domeniul apelor minerale nu este susținută în mod eficient, observăm lipsa transparenței și un monopol în ceea ce privește activitatea de cercetare și certificare. Îmbutelierea și comercializarea apelor minerale devine din ce în ce mai dificilă.
Ce soluții ați identificat și ce planuri aveți pe viitor?
Situația actuală nu poate fi schimbată de la o zi la alta… poate este un proces prea lent în lumea asta accelerată a consumului excesiv și a orientării spre rezultate, dar este mare păcat să pierdem identitatea cea mai valoroasă a țării, care se circumscrie sănătății populației prin resursele naturale cu efecte deosebite, terapeutice. O direcție sănătoasă de dezvoltare prevede folosirea resurselor existente în scopuri benefice umanității, neinfluențând pe termen lung calitatea și cantitatea acestora. O direcție sănătoasă are în vedere consecvența în educație și economie, relația inter-complementară a acestora și, nu în ultimul rând, dezvoltarea bazată pe cunoaștere.
Sănătatea populației trebuie să fie cea mai importantă prioritate într-o politică de guvernare adecvată. Dezvoltarea bazată pe potențialul real al regiunilor este singura direcție viabilă, ritmul dictat de Europa fiind strâns, iar România are toate resursele pentru a se alinia la nivelul așteptat. Resursele balneare reprezintă un potențial real, existent, care trebuie valorificat și nu exploatat. La solicitarea Agenției pentru Dezvoltarea Regiunii Centru, am elaborat un studiu și un plan de dezvoltare complex, în care am introdus măsuri concrete bazate pe conceptul menționat. Echipa de management asigură consiliere autorităților publice locale în dezvoltarea strategiilor locale, identificăm linii de finanțare și avem o colaborare foarte bună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.
Anul acesta vom lansa harta digitală a resurselor și actorilor în regiune, pentru a crește vizibilitatea acestor resurse. Informațiile, inițiativele și exemplele de bună practică trebuie centralizate. Prin activitățile noastre, stimulăm studenții să dezvolte studii pe tema localităților, să vină cu soluții la provocările existente. Împreună cu membrii noștri – Asociația Națională de Balneologie, filiala Cluj și desprespa.ro, organizăm regulat seminarii în cadrul cărora avem 6-8 subiecte despre istoria, prezentul și viitorul balneologiei. Ne adresăm, în primul rând, studenților. Doar cu tinerii putem schimba paradigma asupra domeniului!
Dezvoltarea stațiunilor ar putea să reprezinte un etalon național și internațional, prin implementarea proiectelor pilot, integrate și multidisciplinare. Dar, pentru asta, este esențială colaborarea între agenți economici, universități și centre de cercetare, administrații publice locale și centrale, și alte organizații-catalizator. Această colaborare liberă și activă înseamnă, de fapt, un cluster funcțional.