Turismul de sănătate reprezintă un sector emergent cu potențial semnificativ de dezvoltare pentru România, îmbinând resursele medicale competitive cu cele naturale, balneare și de wellness. Acest raport oferă o analiză strategică a situației actuale, a provocărilor, oportunităților și direcțiilor de acțiune necesare pentru valorificarea acestui domeniu în beneficiul economic și social al țării.
Definirea turismului de sănătate
Turismul de sănătate este acea formă de turism care implică deplasarea unei persoane dincolo de zona de rezidență, în scopul accesării unor servicii medicale, tratamente de recuperare sau proceduri de wellness și prevenție, într-un cadru organizat care combină îngrijirea sănătății cu activități turistice.
Cele trei mari componente:
- Turism medical: intervenții chirurgicale, stomatologie, fertilizare in vitro, investigații complexe.
- Balneoturism: tratamente naturiste, ape minerale, nămoluri terapeutice, climatoterapie.
- Turism de wellness și prevenție: nutriție, fitness, terapii alternative.
Câteva din punctele forte ale României
- Rețea extinsă de stațiuni balneare, cu resurse naturale unice în Europa.
- Specialiști medicali de înaltă calificare
- Costuri semnificativ mai mici comparativ cu alte țări europene.
- Localizare geografică accesibilă pentru piața europeană.
Probleme și blocaje identificate
- Absența unei strategii naționale coerente pentru promovarea turismului de sănătate.
- Lipsa unei identități vizuale și de brand legate de sănătate.
- Promovare internațională inexistentă sau necoordonată.
- Confuzie între balneoturism și turism medical în discursul public și administrativ.De fapt veniturile din turismul medical sunt mult mai mari decât cele din turismul balnear.
- Cooperare deficitară între actorii publici și privați.
- Dezechilibru major în balanța de plăți a turismului medical: România plătește mult mai mult decât încasează. Cheltuielile totale ale pacienților români pentru tratamente medicale în străinătate în 2024, incluzând atât costurile medicale directe, cât și cele indirecte, sunt estimate la 300–350 milioane de euro. În 2024 (primele 9 luni), turismul de sănătate în general a generat venituri de aproximativ 32 de milioane de euro din circa 17.000 de turiști străini. Estimările sugerează că turismul balnear contribuie cu 20-30% din totalul veniturilor din turismul de sănătate, adică aproximativ 6,4-9,6 milioane de euro în 2024.
Modele internaționale de succes
- Ungaria: lider regional în stomatologie și balneoturism, cu sprijin guvernamental și promovare dedicată.
- Turcia: centru major de turism estetic și transplant, prin marketing agresiv și spitale acreditate.
- Cehia: renumită pentru stațiuni balneare și fertilizare in vitro.
- Thailanda și India: combinație eficientă între turism medical și spiritual.
Direcții strategice pentru România
1. Definirea segmentelor țintă
- Turism medical: pentru pacienți din Europa de Vest, diaspora și țările vecine.
- Balneoturism: pachete pentru recuperare și tratamente naturiste.
- Wellness: programe de prevenție și relaxare adresate piețelor emergente.
2. Branding și poziționare
- Crearea unei identități turistice legate de sănătate: ex. „Health by Nature – România”.
- Sub-branduri pentru fiecare ramură (ex. „Smile Romania” pentru stomatologie).
3. Promovare internațională coordonată
- Platformă oficială multilingvă.
- Campanii media, influenceri, participări la târguri internaționale.
4. Parteneriate strategice
- Colaborare interministerială și cu autoritățile locale.
- Implicarea clinicilor private, agențiilor de turism medical și ambasadelor.
5. Investiții în infrastructură și calitate
- Acreditări internaționale pentru clinici.
- Digitalizarea serviciilor și crearea de pachete complete.
- Formare profesională multilingvă a personalului.
6. Măsurare și evaluare
- Observator național pentru monitorizarea fluxului din turismul de sănătate, feedback și venituri.
- Modificarea dezechilibrului in balanta de plăți prin politici de sprijin pentru pacienți și strategii de dezvoltare a serviciilor medicale în țară, pentru a reduce necesitatea tratamentelor în străinătate
Concluzie: România dispune de toate resursele necesare pentru a deveni un jucător important în turismul de sănătate la nivel regional. Valorificarea acestui potențial necesită o viziune strategică integrată, colaborare între sectorul public și cel privat, precum și investiții în infrastructură, branding și promovare internațională. Implementarea unei strategii coerente poate contribui la îmbunătățirea imaginii externe a României, creșterea veniturilor din turism și reducerea dezechilibrelor din sistemul de sănătate.